Industria cu dublă utilizare, care integrează tehnologii civile în sectoarele de apărare și securitate, reprezintă un nou motor de reindustrializare pentru România. Analiza realizată de Frames și Factory 4.0 indică faptul că, pentru prima dată după 1989, țara dispune de resurse financiare masive pentru reconstrucția capacităților industriale strategice. Această tranziție de la productivitatea pur civilă la capacitatea strategică necesită însă o adaptare tehnologică rapidă a fabricilor românești pentru a putea atrage investițiile disponibile.
Principalul instrument de finanțare este mecanismul european SAFE, prin care România beneficiază de un împrumut de maximum 16,68 miliarde de euro. Din această sumă, 12,48 miliarde de euro sunt direcționate către achiziția de echipamente militare și cu utilizare duală, în timp ce 4,2 miliarde de euro sunt alocate infrastructurii duale, inclusiv unor segmente de autostrăzi precum A7 și A8. Comisia Europeană a efectuat deja prima plată de aproximativ 2,5 miliarde de euro pe 26 august 2026.
Contractele semnate de Rheinmetall evidențiază direcția în care se îndreaptă fluxurile de capital, inclusiv un pachet de aproximativ 5,7 miliarde de euro. Un proiect major vizează producția a 298 de mașini de luptă ale infanteriei, cu o valoare de aproximativ 3,337 miliarde de euro, unde producția finală va avea loc la Mediaș. Tot la Mediaș, producția de serie pentru blindatele COBRA II a început în 2026, urmând ca peste 780 de vehicule să fie fabricate în România.
În paralel, la Victoria, în județul Brașov, Rheinmetall construiește o fabrică de pulberi cu o investiție estimată la 535 de milioane de euro, proiect care ar putea genera circa 700 de locuri de muncă. Această investiție este critică, deoarece România nu mai deține o capacitate funcțională de producție a pulberilor pentru muniție în regim de autonomitate strategică. Contractul impune implicarea furnizorilor locali din domeniile prelucrărilor metalice, mecanicii fine și petrochimiei.
Totuși, nivelul tehnologic actual al industriei românești reprezintă un obstacol major în vederea integrării în lanțurile de aprovizionare securizate. România se confruntă cu un decalaj semnificativ la robotizare, având o densitate de 21 de roboți la 10.000 de angajați, față de media UE de 219 unități. De asemenea, utilizarea inteligenței artificiale în industria prelucrătoare este de doar 1,3%, un procent mult sub media europeană de 10,57%, ceea ce pune în pericol capacitatea de a trece auditurile de calitate.
Contextul economic actual este marcat de o scădere a producției industriale, care a înregistrat o diminuare de 3,3% în primul semestru al anului 2026. Industria reprezintă în prezent aproximativ 15% din PIB, o scădere față de nivelul de 23,8% din anul 2015. Pe lângă provocările tehnologice, sectorul se confruntă și cu o scădere a ocupării forței de muncă, cu aproape 25.000 de persoane în consecință cu anul precedent.