Investitorul Iulian Stanciu a subliniat necesitatea existenței unui dialog constant și eficient între mediul de business și administrația de stat. Această interacțiune este considerată esențială pentru identificarea problemelor și a oportunităților, precum și pentru găsirea unor soluții comune. Totuși, acesta a precizat că stabilirea unei astfel de comunicări nu poate fi realizată imediat, fiind un proces care necesită timp și o deschidere reală din partea sectorului privat.
În cadrul evenimentului Via Transilvanica Business Fest, organizat de fundația Deloitte și asociația Tășuleasa Social, Iulian Stanciu a argumentat că România are nevoie de sectoare care să acționeze ca motoare economice. Acestea ar trebui să conducă investițiile care aduc valoare adăugată. El a menționat că nu este sustenabil pe termen lung să consumăm mai multe bunuri și servicii decât suntem capabili să producem local, sugerând stimularea producției interne.
Iulian Stanciu a insistat pe faptul că investițiile publice trebuie să fie direcționate pe criterii economice clare. Referitor la proiectul Via Transilvanica, el l-a numit pe Alin Ușeriu un model de antreprenor social care poate stimula implicarea oamenilor și construirea încrederii. Investitorul a avertizat că Uniunea Europeană pare să fie într-o fază de retragere, subliniind că responsabilitatea dezvoltării trebuie să revină actorilor locali.
Analizând evoluția capitalului românesc, Iulian Stanciu a împărțit povestea în etape distincte. Prima perioadă, reprezentată de anii '90, a fost marcată de transferul activelor de la stat către sectorul privat, un proces caracterizat de numeroase imperfecțiuni. Ulterior, anii 2000 au adus o convergență instituțională odată cu procesul de aderare la Uniunea Europeană, facilitând venirea capitalului străin prin implementarea unui sistem bazat pe reguli.
Evoluția economiei românești este strâns legată de tranziția de la un model de proprietate de stat la unul de proprietate privată. Această transformare a început cu procesul de privatizare din anii '90 și a fost consolidată prin reformele necesare pentru integrarea europeană. Aceste schimbări structurale au permis stabilirea unui cadru juridic și instituțional care a atras investițiile externe în țară.
Acest dialog între sectorul public și cel privat este vital pentru stabilitatea economică pe termen lung. Fără o coordonare între decidenții politici și operatorii economici, capacitatea de a genera valoare adăugată și de a crea motoare de creștere rămâne limitată, afectând competitivitatea întregii economii naționale în contextul european actual.