Piața rezidențială din marile centre urbane ale României traversează o perioadă de ajustare structurală, în care creșterile nominale ale prețurilor sunt înregistrate sub rata inflației. Deși există o percepție de expansiune, datele brute indică o depreciere a valorii reale a proprietăților. Această dinamică favorizează cumpărătorii cu venituri indexate economic, în timp ce păstrarea lichidităților în lei poate genera pierderi de randament față de activele denominate în euro.
Bucureștiul a realizat o rocadă importantă în clasamentul național, depășind Brașovul și ocupând poziția a doua. Proprietarii și dezvoltatorii din Capitală au majorat prețurile solicitate cu aproape 9% în ultimul an, ajungând la o medie de 2.312 euro/mp util, față de 2.125 euro/mp în perioada similară de anul trecut. Această evoluție reprezintă o recuperare a decalajului economic față de piețele secundare puternice, consolidând poziția orașului în topul prețurilor.
Brașovul a intrat într-o fază de plafonare, înregistrând o creștere moderată de doar 5%, până la 2.309 euro/mp util, semn că piața locală a atins pragul de suportabilitate. Cluj-Napoca rămâne polul de referință, cu apartamente listate la o medie de 3.316 euro/mp util, deși ritmul de creștere s-a temperat la aproximativ 5% anual. Timișoara evidențiază un ritm susținut de apreciere, cu un salt de 8% în ultimele 12 luni, de la 1.833 euro/mp la 1.984 euro/mp util.
În zona de scumpiri moderate, de 5-6% anual, se regăsesc piețele din Sibiu, cu 2.034 euro/mp, Constanța, cu 2.020 euro/mp și Iași, cu 2.000 euro/mp. Craiova a ajuns la 2.142 euro/mp util, o dinamică explicată prin deficitul sever de ofertă pe segmentul proiectelor rezidențiale noi. Daniel Crainic, director de marketing Imobiliare.ro, subliniază că deprecierea leului în fața euro majorează costul achiziției în lei, afectând efortul financiar al celor care economisesc în moneda națională.
Analiza randamentului spațial bazată pe un buget de 100.000 de euro relevă o polarizare accentuată între orașe. În Cluj-Napoca, acest buget permite securizarea a doar 30,15 metri pătrați, fiind o piață restrictivă. În București, suma acoperă 43,25 metri pătrați, similar cu Brașov, unde se pot obține 43,30 metri pătrați. Timișoara rămâne cea mai competitivă, oferind o suprafață de 50,40 metri pătrați, ceea ce permite achiziționarea unui apartament de două camere decomandat.
Evoluția prețurilor imobiliare este strâns legată de indicatorii macroeconomici și de puterea de cumpărare a populației. În contextul actual, raportul dintre prețul pe metru pătrat și veniturile disponibile determină accesibilitatea locuințelor. Deși prețurile în euro par să crească, corelația cu inflația și fluctuațiile cursului de schimb reprezintă factori critici pentru investitorii care urmăresc randamentul real al capitalului în piețele din România.