Un proiect de exploatare a rocilor magnezitice în Valea Dobra, județul Sibiu, pune în prim-plan interesul investitorilor străini pentru resursele minerale ale României. Planul include deschiderea unei cariere de suprafață organizată în cinci trepte și construirea unei unități industriale de procesare, cu o investiție estimată între 200 și 225 de milioane de euro. Obiectivul investitorilor este ca atât exploatarea, cât și fabrica de prelucrare să fie funcționale până în anul 2030.
Proiectul vizează în prezent valorificarea rocilor magnezitice pentru industria materialelor de construcții, fără a include obținerea oxidului de magneziu în această etapă. Andrei Degeratu, directorul general al companiei implicate, a precizat că licența de exploatare permite comercializarea rocilor ca atare. Pentru a evita transportul de mare tonaj prin localități, investitorii propun instalarea unui sistem electric de transport pe cabluri, similar cu cel utilizat la telegondole, pentru a muta minereul de la carieră la fabrică.
Comunitatea din Rășinari, localitate de aproximativ 5.000 de locuitori, manifestă rezerve semnificative față de acest proiect minier. Primarul Bogdan Bucur a anunțat organizarea unui referendum consultativ pe data de 8 noiembrie pentru a afla opinia cetățenilor despre impactul asupra turismului și mediului. Deși Rășinari a fost desemnată cea mai frumoasă destinație rurală din România în 2022, autoritățile locale se tem că activitatea industrială va afecta peisajul natural și tradițiile zonei.
Opoziția locală a afectat deja planurile companiei de a construi unitatea de procesare în Săliște. Primarul Horațiu-Dumitru Răcuciu a confirmat că propunerea de concesionare a unui teren pentru uzină a fost respinsă în urma unor analize interne și a inițiativei cetățenilor. În consecință, investitorii trebuie acum să identifice o altă locație pentru fabrica de procesare. Un alt aspect critic ridicat este prezența unor cantități reduse de azbest în minereu, conform informațiilor de la Agenția Națională pentru Resurse Minerale.
Cererea globală pentru magneziu este susținută de industria electronică, aeronautică și auto, prețul metalului fiind cotat la circa 2.200 de dolari pe tonă. Analistul economic Cristian Păun subliniază că miza constă în controlul acestor resurse strategice care devin tot mai rare. România încearcă să recupereze întârzierile în inventarierea subsolului prin normele unei legi aprobate în octombrie, după o așteptare de aproximativ 8 ani. Ministrul Economiei, Daniel Zamfir, susține că valorificarea resurselor trebuie să devină un business pentru țară.
În contextul european, dependența de materiile prime strategice impulsionază căutarea de noi surse de aprovizionare pe continent. România deține nu doar zăcăminte de magneziu, ci și indicii de resurse de pământuri rare în Harghita și Hunedoara, litiu în Munții Lotrului, germaniu în Alba și titan în Gorj. Valorificarea acestor resurse este considerată esențială pentru dezvoltarea industriei interne și pentru reducerea dependenței de importurile din afara Europei.