România se confruntă cu un risc major de scădere a ratingului suveran, în contextul unei prăbușiri severe a fluxurilor de capital străin. Agenția S&P Global Ratings urmează să ia o decizie privind calificativul țării pe data de 2 octombrie, într-un moment marcat de tensiuni politice și fiscale. Dacă ratingul actual este revizuit în jos, titlurile de stat românești ar putea fi trecute în categoria de investiții subvenționate, cunoscută sub denumirea de „junk”.
Situația actuală a calificativului României este de BBB-/A-3, cu o perspectivă negativă, fiind ultima treaptă din categoria „investment grade”. Un eventual downgrade ar declanșa o reevaluare automată a riscului de țară din partea marilor fonduri internaționale de pensii și investiții. Această schimbare de statut ar impune marilor investitori instituționali să își vândă bondurile românești, deoarece statutul lor de funcționare le interzice deținerea de titluri din țări sub-investment grade.
Datele oficiale publicate de BNR evidențiază o scădere dramatică a investițiilor străine directe (ISD). În primele șapte luni ale anului 2026, intrările de capital au însumat doar 1,127 miliarde euro, comparativ cu 4,915 miliarde euro în aceeași perioadă a anului 2025. Această prăbușire de 77% coincide cu o creștere a deficitului de cont curent, care a ajuns la 16,290 miliarde euro, lăsând statul și băncile dependente de împrumuturi mult mai scumpe.
Evoluția datoriei publice reprezintă un alt punct critic pentru stabilitatea financiară a României. Agențiile de evaluare estimează că datoria publică va crește până la 64,5% din PIB până în anul 2028, de la nivelul de 59,3% de la finalul anului 2025. Pentru a stopa această tendință, specialiștii estimează că este necesară o ajustare fiscală suplimentară de cel puțin 1,5% din PIB pe termen mediu, într-un context în care deficitul bugetar rămâne ridicat.
Alex Milcev, Partener și liderul departamentului de Asistență fiscală și juridică din cadrul EY România, avertizează că verdictul din octombrie va testa credibilitatea promisiunii de finanțare a dezvoltării fără destabilizarea finanțelor. Scăderea ratingului ar avea consecințe directe asupra economiei, incluzând creșterea dobânzilor pentru companii și populație, precum și o presiune suplimentară asupra cursului de schimb EUR/RON din cauza ieșirilor de capital speculativ.
Instabilitatea politică de la București complică procesul de consolidare fiscală necesar pentru menținerea ratingului. Lipsa unei majorități guvernamentale stabile îngreunează implementarea măsurilor de ajustare, în timp ce deficitele bugetare și de cont curent rămân la niveluri care solicită o gestionare riguroasă a resurselor publice și a colectării fiscale.