România a fost inclusă în noua listă de proiecte strategice selectate de Comisia Europeană, în cadrul unei inițiative menite să reducă dependența Uniunii Europene de furnizorii externi de materii prime critice. Această selecție face parte din aplicarea Actului european privind materiile prime critice (CRMA), vizând securizarea resurselor esențiale pentru sectoare precum industria aerospațială, apărarea, producția de baterii și fabricarea magneților permanenți. Proiectele au fost extrase dintr-un total de 102 candidaturi depuse în cadrul celui de-al doilea apel de selecție.
Cele 46 de noi proiecte aprobate acoperă diverse etape ale lanțului de aprovizionare, de la extracție la reciclare. Din totalul investițiilor, opt proiecte vizează etapa de extracție, 11 se concentrează pe procesare, iar 19 sunt dedicate reciclării. În plus, opt proiecte sunt de tip integrat, combinând extracția cu procesarea sau procesarea cu reciclarea. Această diversificare este esențială pentru atingerea obiectivelor de consum anual ale Uniunii Europene, care vizează capacități proprii de 10% pentru extracție, 40% pentru procesare și 25% pentru reciclare până în anul 2030.
Portofoliul de investiții include o gamă largă de resurse, acoperind 15 dintre cele 17 materii prime strategice prevăzute de CRMA. Sunt menționate șapte proiecte pentru litiu, 12 pentru nichel, 10 pentru cobalt, cinci pentru mangan și patru pentru grafit. Proiectele care vizează magneziul și wolframul sunt identificate ca fiind relevante pentru sectoarele de apărare și aerospațial, în timp ce patru proiecte axate pe elementele de pământuri rare vor susține lanțul de aprovizionare pentru magneții permanenți. În cazul cobaltului, proiectele ar putea acoperi 89% din obiectivul de procesare.
Deși România figurează pe lista celor 16 state membre beneficiare, Comisia Europeană nu a precizat încă numărul exact de proiecte localizate în țară sau tipul de materii prime vizate. Prin urmare, includerea României în această listă nu permite, în acest moment, o estimare a valorii investițiilor sau a impactului economic specific. Totuși, statutul de proiect strategic european oferă avantaje administrative, facilitând dezvoltarea acestora prin proceduri de autorizare mai rapide și o coordonare sporită a autorităților, fără a garanta automat primirea de finanțări europene.
Progresul proiectelor selectate în 2025 este deja vizibil în procesul de autorizare administrativă. Conform datelor furnizate de Comisie, 25 de proiecte au finalizat deja evaluarea impactului asupra mediului, iar 17 au obținut autorizația de construire. Acest ritm de lucru este susținut de rolul punctelor unice de contact din statele membre, care au rolul de a accelera procedurile administrative. Portofoliul cumulat de proiecte ar putea acoperi integral obiectivele de extracție pentru litiu, nichel, pământuri rare, magneziu și wolfram.
Actul privind materiile prime critice (CRMA) a intrat oficial în vigoare la 23 mai 2024, având ca scop consolidarea capacităților UE pe lanțurile de valoare și diversificarea surselor de aprovizionare. Comisia a gestionat două apeluri de candidaturi pentru aceste proiecte strategice, primul încheindu-se în august 2024, iar al doilea în ianuarie 2026. În cadrul celei de-a doua runde, au fost evaluate 92 de candidaturi de către Comisie și experți externi, pe baza criteriilor stricte stabilite de cadrul legislativ european.