Modelul economic actual al României, bazat pe creșterea prin consum, se află într-un punct de inflexiune, necesitând o tranziție către un sistem susținut de investiții. Această perspectivă a fost abordată în cadrul Conferinței ZF&NNDKP Dialoguri despre România: Evoluții și Perspective, unde specialiștii au analizat direcțiile de dezvoltare și provocările structurale. Discuțiile au subliniat că mediul de afaceri traversează o perioadă de schimbare fundamentală a mecanismelor de creștere.
Alina Timofti, Partener, NNDKP, Consultanță Fiscală, a indicat faptul că întregul mediu de afaceri se confruntă cu această schimbare de paradigmă. Ea a menționat că creșterea bazată pe consum nu mai poate continua în același ritm și că este imperativă trecerea la un model bazat pe investiții. Alina Timofti a observat că, deși anul 2025 a fost relativ stabil, prognozele pentru 2026 indică o scădere semnificativă a numărului de proiecte, influențată de lipsa de predictibilitate.
Predictibilitatea este identificată ca un factor critic pentru deciziile de investiții, fiind afectată de modificarea frecventă a ordonanțelor și de controalele ANAF. Alina Timofti a subliniat că instabilitatea politică adaugă un nivel suplimentar de incertitudine pentru clienți. De asemenea, ea a interpretat scăderea investițiilor ca pe un semn al maturizării economiei, avertizând că anul 2027 ar putea fi unul complicat, marcat de o perioadă de stagnare și reașezare a structurilor economice.
Raluca Țintoiu, Deputy CEO & Head of Wholesale Banking, ING România, a oferit date concrete privind fluxurile de investiții străine directe. După un an 2025 performant, cu 7,9 mld. euro investiții străine directe, ceea ce a reprezentat o creștere de 41% față de anul precedent, se estimează o scădere drastică pentru 2026. Raluca Țintoiu a calculat că nivelul ar putea ajunge la 1,1 mld. euro în 2026, comparativ cu 4,9 mld. euro în anul anterior, explicând că o parte importantă a fluxului a fost reprezentată de profiturile investite.
Sectorul energetic și cel digital sunt văzute ca piloni de atracție pentru capitalul extern în viitorul apropiat. Petru Rușeț, vicepreședinte, Camera de Comerț Germano Română (AHL România), a susținut că România ar putea deveni cel mai mare producător de gaze naturale din Uniunea Europeană începând cu anul 2027. Totuși, el a subliniat necesitatea concentrării pe domeniul digital și al inteligenței artificiale pentru a rămâne competitivi în fața regiunilor care dețin resurse naturale semnificative.
În contextul actual, infrastructura și securitatea juridică rămân obstacole majore pentru atragerea investitorilor străini pe termen lung. Ionuț Sas, Senior Vice President Finance, Ui Path, a menționat că lipsa unei rețele electrice dezvoltate poate face inutile eforturile de a atrage operatori de infrastructură cloud. În paralel, Sorina Olaru, Partener, NNDKP, a evidențiat că lipsa unor norme coerente care să protejeze drepturile dobândite crește riscul juridic, transformându-l într-un cost suplimentar pentru capitalul investit.