Incertitudinea economică, marcată de inflație, tensiuni geopolitice și evoluția inteligenței artificiale, influențează deciziile financiare ale mulți români. Mihai Purcărea, vicepreședinte al Asociației Administratorilor de Fonduri (AAF) și director general al BRD Asset Management, susține că regulile de bază ale investițiilor rămân neschimbate, indiferent de contextul de criză. El subliniază că încercarea de a anticipa momentul perfect pentru a începe este o eroare care poate genera costuri semnificative pe termen lung.
Conform expertizei oferite de Mihai Purcărea, primul pas esențial este crearea unui plan financiar personalizat, adaptat circumstanțelor de familie și obiectivelor specifice. Mulți indivizi muncesc ore lungi pentru a genera venituri, însă nu alocă timp pentru a analiza modul în care acești bani pot fi multiplicați eficient. Un plan bine structurat trebuie să includă obiective clare, precum educația copiilor sau pregătirea pentru pensie, stabilind sumele necesare și metodele de economisire.
Un aspect critic în gestionarea economiilor este protecția împotriva inflației, care erodează valoarea banilor în timp. Mihai Purcărea explică faptul că riscul de a păstra banii în depozite bancare sau titluri de stat poate fi mai mare decât riscul asumat prin investițiile în acțiuni, mai ales pe un orizont de 15-20 de ani. Pe termen lung, un portofoliu diversificat de companii tinde să bată inflația, deoarece companiile pot ajusta prețurile pentru a compensa creșterea costurilor de producție.
În ceea ce privește comportamentul economilor în România, se observă o creștere a interesului pentru investiții, motivată atât de teama de incertitudine, cât și de creșterea veniturilor disponibile. Mihai Purcărea menționează că, în ultimii cinci-șase ani, salariile medii în România s-au aproape dublat, ceea ce a generat o cantitate mai mare de bani în economie. Această evoluție permite oamenilor să fie mai chibzuitori și să aloce sume pentru economisire, chiar dacă procesul este unul bazat pe experiență acumulată.
Pentru a evita capcana așteptării unei perioade de stabilitate, expertul recomandă începerea investițiilor imediat, chiar și cu sume mici, precum 50 sau 100 de lei. Consecvența și formarea unui obicei de economisire sunt mai importante decât mărimea inițială a capitalului, deoarece acestea permit acumularea de experiență practică. Mihai Purcărea sugerează ca un prag minim de economisire să fie de 10% din salariu, utilizând instrumente simple, precum fondurile cu risc scăzut, pentru a învăța mecanismele pieței.
Evoluția veniturilor în România a fost marcată de o creștere constantă, reflectată în datele furnizate de Institutul Național de Statistica. În ultimii ani, salariile au crescut peste rata inflației, oferind cetățenilor un venit disponibil mai mare pentru economisire și investiții. Această dinamică macroeconomică contribuie la o schimbare de paradigmă în societatea românească, trecând de la modelul vechi de economisire prin cartele de CEC la utilizarea diversificată a instrumentelor financiare moderne.