Companiile americane din sectorul tehnologic utilizează tot mai frecvent piețele europene de capital pentru a finanța cheltuielile masive dedicate inteligenței artificiale. Această tendință de a emite obligațiuni denominate în euro, lire sterline sau franci elvețieni majorează oferta de instrumente financiare pe piețele continentale. Analistii avertizează că acest flux de capital poate pune presiune pe costurile de împrumut atât pentru entitățile private, cât și pentru guvernele din Uniunea Europeană.
Alphabet a dat un semnal clar prin lansarea celei de-a doua emisiuni de obligațiuni în euro din acest an, după o operațiune de 9 miliarde de euro realizată în luna mai. Investitorii anticipează că și alți „hyperscalers”, precum Meta, Amazon și Microsoft, vor intensifica aceste împrumuturi în afara Statelor Unite. Scopul principal este finanțarea infrastructurii necesare pentru inteligența artificială, profitând de lichiditatea piețelor europene și de posibilitatea de a acoperi riscul valutar.
Activitatea pe piețele europene de obligațiuni este într-o fază de accelerare, deși rămâne în urma volumelor din SUA. Marion Le Morhedec, director de investiții la Fidelity International, estimează că în pregătire se află deja emisiuni de obligațiuni în valoare de 40-60 de miliarde de euro. Această expansiune a ofertei de instrumente cu rating ridicat ar putea însă forța alți emitenți, precum cei din sectoarele utilități sau telecomunicații, să ofere concesii de preț pentru a atrage capital.
BNP Paribas estimează că oferta netă de obligațiuni corporative de tip investment-grade în euro va crește cu 83% până în 2027, ajungând la 192 de miliarde de euro. Din această sumă, emisiunile de tip „reverse Yankee” realizate de companiile americane ar putea reprezenta între 80 și 90 de miliarde de euro. Giulio Baratta, co-director global la BNP Paribas, subliniază că tranzacțiile de mari dimensiuni ale acestor companii necesită o atenție sporită din partea întregului sistem financiar.
Din cauza volatilității și a concurenței pentru capital, unii emitenți europi aleg deja scadențe mai scurte pentru a evita segmentul de termen lung. Christian Hantel, manager de portofoliu la Vontobel, observă că obligațiunile cu scadență standard de 10 ani sunt înlocuite cu emisiuni de cinci până la șapte ani. Această schimbare de strategie reflectă preocupările privind randamentele pe termen lung și presiunea exercitată de emisiunile masive de către companiile de tehnologie.
Presiunea asupra piețelor de datorie guvernamentale este accentuată de aceste emisiuni, în contextul preocupărilor legate de inflație și riscurile fiscale. Președinta Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, a menționat că emisiunile de datorie ale companiilor hyperscaler au contribuit la creșterea randamentelor obligațiunilor suverane. Investitorii monitorizează cu atenție volumul de obligațiuni emise de sectorul AI și implicațiile acestuia asupra stabilității instrumentelor de datorie ale statelor europene.