Indicele Nasdaq 100 a înregistrat o scădere drastică a capitalizării bursiere în luna octombrie 2026, pierzând peste 2.000 de miliarde de dolari. Această evoluție negativă a fost determinată de faptul că investitorii au început să vândă acțiunile companiilor tehnologice, căutând plasamente mai sigure. Scăderea reflectă o creștere a îndoielilor privind capacitatea investițiilor masive în inteligența artificială de a genera profiturile promise de sectorul tehnologic.
Investițiile în infrastructura pentru inteligența artificială, precum centrele de date și cipurile, implică sume colosale, însă recuperarea capitalului rămâne o incertitudine. Conform estimărilor Danske Bank, șase dintre cele mai mari companii tehnologice americane ar putea investi aproximativ 1.200 de miliarde de dolari în dezvoltarea AI în anul 2027. Această cifră vine după cheltuieli estimate la 900 de miliarde de dolari pentru anul 2026, ceea ce pune presiune pe fluxurile de numerar.
Impactul asupra pieței globale este amplificat de faptul că acțiunile companiilor de tehnologie și inteligență artificială reprezintă peste 40% din indicele S&P 500. O prăbușire a acestui sector poate afecta întreaga piață americană, având în vedere volumul uriaș de capital plasat de investitorii internaționali. Doar în luna august, achizițiile nete de titluri financiare americane de către investitorii străini au atins un record lunar de aproape 280 de miliarde de dolari.
Vulnerabilitatea economiei este accentuată de datoria globală care a depășit 350.000 de miliarde de dolari, conform Institutului pentru Finanțe Internaționale. Această sumă este de aproape trei ori mai mare decât valoarea producției economice mondiale anuale. În același timp, prețul petrolului a ajuns la aproximativ 105 dolari pe baril, din cauza războiului din Iran și a perturbărilor în aprovizionarea cu energie, ceea ce alimentează inflația.
Experții avertizează că o criză provocată de prăbușirea investițiilor în AI ar putea fi agravată de dobânzile ridicate și de dificultățile de refinanțare ale guvernelor. Sheila Bair a semnalat asemănări între situația actuală și criza financiară din 2008, subliniind utilizarea împrumuturilor pentru finanțarea AI. Economistul Jim O'Neill a menționat că perioadele cu dobânzi mari scot la iveală vulnerabilitățile companiilor și economiilor puternic îndatorate.
Contextul macroeconomic actual este marcat de presiuni inflaționiste și de costuri ridicate ale împrumuturilor, afectând atât companiile, cât și statul. În Franța, randamentele obligațiunilor sunt comparabile cu cele din perioada crizei datoriilor din zona euro, în timp ce Japonia înregistrează niveluri de dobânzi nemaiîntâlnite de aproximativ trei decenii. Aceste elemente cresc riscul unui șoc financiar global dacă încrederea în sectorul tehnologic se erodează.