Piețele financiare globale traversează o perioadă de instabilitate majoră, fiind marcate de vânzări masive de acțiuni în sectorul tehnologic. Această volatilitate este alimentată de temerile investitorilor privind viitoarele restricții aplicabile inteligenței artificiale și de îndoielile legate de rentabilitatea investițiilor în acest domeniu. Fenomenul a afectat sever bursele din SUA și Asia, extinzându-se ulterior și către piețele europene.
Bursa americană a înregistrat joi cea mai amplă scădere de o zi de la perioada COVID încoace, pe fondul vânzărilor masive de active legate de AI. Companiile tehnologice din indicele Nasdaq 100 au pierdut însumat 2.300 de miliarde de dolari din valoare, reprezentând o scădere de 6,4% într-o singură zi. Această prăbușire vine pe fondul așteptărilor că democrații care vor domina Congresul din ianuarie vor implementa măsuri de limitare a expansiunii inteligenței artificiale.
Sectorul tehnologic a suferit lovituri directe, în special prin scăderile unor companii de referință. Nvidia și SpaceX au înregistrat căderi de aproape 10% într-o singură zi, după ce Tesla, Google și Apple au suferit deja corecții cu o zi înainte. Analizele sugerează că companiile tehnologice trec printr-un test critic privind potențialul transformator al inteligenței artificiale raportat la randamentul investițiilor atrase până în acest moment.
Turbulențele s-au propagat rapid către piețele asiatice, unde vânzările masive au căpătat o dimensiune globală vineri dimineața. Piața japoneză a suferit cea mai amplă corecție din ultimul an, cu o scădere de 6%, în timp ce piața din Coreea de Sud a pierdut aproape 9%. Kazuki Sawamura, strateg la Shinkin Asset Management din Tokyo, a menționat că este dificil de determinat dacă acest declin este doar o înrăutățire a sentimentului investitorilor sau o deteriorare reală a câștigurilor corporative.
În acest context de incertitudine, randamentul obligațiunilor chineze pe 10 ani a scăzut la un minim record intraday, investitorii căutând active de refugiu. În același timp, țițeul Brent a crescut cu 1,8%, depășind pragul de 100 de dolari pe baril, după ce alegerile americane provocaseră anterior o scădere a cotațiilor de la 113 la 94 de dolari pe baril. Aceste mișcări reflectă o reorganizare a portofoliilor de active pe fondul riscurilor geopolitice și economice.
Volatilitatea recentă de pe piețele globale se înscrie într-un context economic marcat de schimbări în indicatorii de consum și în reglementările de mediu. În primele nouă luni ale anului, afacerile din comerț au înregistrat o diminuare a consumului de aproape 5%. Această scădere a activității comerciale coincide cu presiunile exercitate de companiile europene asupra reformelor privind schemele de comercializare a certificatelor de emisii, care urmăresc evitarea închiderii unor unități de producție.