Banca Națională a Serbiei a decis retragerea licenței de funcționare pentru Alta Banka, declanșând imediat procedura de faliment a instituției. Această decizie a fost luată la doar câteva zile după alegerile care au marcat o schimbare majoră pe scena politică de la Belgrad. Banca, care aparține omului de afaceri Davor Macura, este utilizată frecvent de cetățeni ruși și companii cu capital rusesc stabiliti în țară.
Problemele au început pe 27 octombrie, când avocatul Ivan Ninić a solicitat Băncii Naționale o verificare de urgență a activității unei bănci. Acesta a susținut că sume considerabile au fost scoase din țară către destinații precum Moscova și Skopje. Deși Banca Națională a replicat inițial că transferurile s-au realizat prin canale normale de plată, jurnaliștii de la N1 au identificat ulterior Alta Banka ca fiind sursa acestor mișcări financiare.
Situația a escaladat pe 31 octombrie, când patru viceguvernatori ai Băncii Naționale au cerut intervenția procurorilor pentru a analiza posibila răspundere a conducerii băncii aflate în faliment. Oficialii au susținut că au aflat adevărata situație financiară a Alta Banka abia în timpul unei reuniuni de urgență, deoarece ciftele prezentate anterior contraziceau realitatea. Banca centrală a depus ulterior o plângere penală împotriva managementului instituției.
În urma deciziei, Agenția de Asigurare a Depozitelor a preluat conducerea băncii, iar accesul clienților la fonduri a fost complet restricționat. Cardurile nu mai funcționează, plățile au fost suspendate, iar sucursalele au fost închise temporar, lăsând persoanele și companiile fără acces la numerar sau aplicații bancare. Singura protecție pentru deponenți este schema de garantare a depozitelor din Serbia, care acoperă un plafon de 50.000 de euro per deponent.
Proprietarul băncii, Davor Macura, este un antreprenor care deține portofolii în sectoarele bancar, imobiliar și hotelier. Acesta este vizat de presă pentru legăturile sale cu apropiații lui Aleksandar Vučić, existând și tranzacții imobiliare documentate între compania sa, Danica, și Nikola Petrović. Deși aceste relații comerciale nu dovedesc o ingerință politică directă, prăbușirea băncii are un impact politic semnificativ în contextul actual din Belgrad.
Sistemul de garantare a depozitelor din Serbia funcționează prin aplicarea unui plafon maxim de 50.000 de euro pentru fiecare deponent, indiferent de numărul de conturi deținute sau de moneda în care sunt păstrate fondurile. Această limită se aplică soldului total cumulat al fiecărui client, oferind o siguranță financiară limitată în cazul falimentului unei instituții bancare de amploare.