Banca Angliei a decis joi majorarea ratei dobânzii de politică monetară de la 3,75% la 4%, marcând prima astfel de mișcare în ultimii trei ani. Această decizie a fost luată în contextul presiunilor inflaționiste generate de prețurile ridicate la energia importată, într-un moment în care conflictul din Iran continuă să destabilizeze piețele. Instituția a avertizat că această măsură ar putea fi urmată de alte creșteri dacă situația geopolitică din Orientul Mijlociu nu se stabilizează.
Comitetul de politică monetară (MPC) de la Banca Angliei a votat majorarea costurilor de împrumut cu 8 voturi la 1. Singurul membru care a avut o opinnie diferită a fost Catherine Mann, care s-a declarat în favoarea unei dobânzi de 4,25%. Guvernatorul Banca Angliei, Andrew Bailey, a subliniat că această decizie nu reprezintă neapărat începutul unei serii lungi și inevitabile de creșteri, însă a menționat că lipsa unei rezolvări a conflictului ar putea impune noi majorări.
Prognozele privind inflația rămân îngrijorătoare, cu o estimare de 5% pentru mijlocul anului viitor, ceea ce reprezintă mai mult de două ori ținta stabilită de instituție. În septembrie, rata inflației a ajuns la 3,5%, iar scenariul de bază prevede revenirea la nivelul de 2% abia în trimestrul trei din 2028. Dacă prețul barilului de țiței ar atinge pragul de 130 de dolari, inflația ar putea urca până la 6,2% în trimestrul trei din 2027.
În ciuda riscurilor inflaționiste, Banca Angliei a îmbunătățit previziunile privind creșterea economiei britanice, estimând un ritm de 1,6% în 2026 și 1,3% în 2027. Aceste cifre depășesc estimările oficiale și sunt susținute de robustețea cheltuielilor în sectorul AI și de impulsul măsurilor bugetare prezentate de ministrul de Finanțe, John Healey. Totuși, piețele financiare anticipează că ratele dobânzii ar putea ajunge la 4,75% până în anul 2027.
Evoluția indicatorilor macroeconomici britanici este strâns legată de stabilitatea piețelor de energie și de contextul geopolitic global. În ultimii cinci ani, rata inflației în Marea Britanie a depășit constant ținta pe termen mediu de 2% stabilită de Banca Angliei. Această tendință de creștere a prețurilor pune presiune pe deciziile politice, în special în încercarea de a atenua impactul costului vieții asupra populației.
Contextul actual este marcat de o instabilitate geopolitică ce afectează direct fluxurile de energie și prețurile mărfurilor. În timp ce conflictul din Orientul Mijlociu rămâne un factor de risc major pentru inflație, alte dinamici internaționale, precum relațiile dintre Rusia și Iran, adaugă straturi de incertitudine asupra securității energetice globale, influențând direct politicile monetare ale băncilor centrale din Europa și din întreaga lume.