Curtea de Apel București a emis o decizie importantă în cadrul dosarului legat de mecanismul de cotare ROBOR, respingând cererea depusă de CEC Bank. Instituția bancară solicitase suspendarea efectelor sancțiunii aplicate de Consiliul Concurenței, o măsură care ar fi înghețat plata amendei record până la soluționarea pe fond a litigiului. Decizia instanței a fost declarată inadmisibilă, ceea ce înseamnă că sancțiunile rămân în vigoare în acest moment.
CEC Bank este una dintre cele zece bănci vizate de sancțiunile impuse de Consiliul Concurenței, care însumează un total de 3,7 miliarde de lei. Partea care revine băncii de stat este de 333 de milioane de lei. Dacă instanța ar fi admis cererea de suspendare, banca ar fi evitat plata imediată a acestei sume și ar fi amânat și obligația de a modifica mecanismul actual de cotare a indicelui ROBOR.
Conflictul juridic și economic se concentrează pe transparența cotațiilor în perioada de fixing. Consiliul Concurenței susține că a existat o coordonare între bănci și un schimb de informații confidențiale și strategice, fapt ce ar fi influențat cotațiile în defavoarea clienților. Autoritatea consideră că instituțiile financiare ar trebui să păstreze confidențialitatea cotațiilor în timpul procedurii de fixing pentru a evita astfel de situații.
Din partea băncilor, argumentul principal vizează respectarea reglementărilor BNR, care impun menținerea unei transparențe permanente a cotațiilor pe parcursul întregii zile de tranzacționare. CEC Bank a susținut că a respectat constant cadrul legal în vigoare și a criticat dur decizia de sancționare. Reprezentanții sectorului bancar au invocat și declarațiile președintelui Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, menționând că nu s-a format un cartel clasic pentru creșterea nivelului ROBOR.
În urma acestei decizii, CEC Bank poate ataca hotărârea prin recurs, proces care va fi analizat ulterior de Înalta Curte de Casație și Justiție. În prezent, băncile sunt obligate să propună un nou mecanism de cotare, care urmează să fie avizat de Consiliu. Scopul acestui nou proces este de a elimina critica privind transparența reciprocă excesivă a cotațiilor, care este considerată principala problemă în procesul de fixing.
Dosarul ROBOR reflectă o tensiune majoră între reglementările de transparență ale Băncii Naționale a României și cerințele de confidențialitate ale autorității de concurență. Această dispută juridică pune în discuție modul în care indicatorii de referință pentru creditele cu dobândă variabilă sunt stabiliți pe piața financiară românească, afectând direct costul creditelor pentru consumatori și companii.