Banca Centrală Europeană a lansat sistemul Pontes, o inițiativă care integrează tehnologia blockchain în arhitectura oficială a sistemului financiar european. Anunțul, făcut pe 21 septembrie, marchează trecerea către un model bazat pe tokenuri digitale pentru decontarea tranzacțiilor prin utilizarea monedei băncilor centrale. Această schimbare tehnologică vizează creșterea vitezei operațiunilor și reducerea costurilor de tranzacționare în cadrul zonei euro, mutând tehnologia de tip registru distribuit în domeniul oficial.
Sistemul Pontes utilizează tehnologia de tip blockchain pentru a lega platformele dezvoltate în sectorul privat de sistemul de plăți TARGET. Prin această metodă, Banca Centrală Europeană își va investi o parte din propriile rezerve în instrumente de tip token. Conform consultantului de strategie XTB România, Claudiu Cazacu, acest moment indică deschiderea zonei Euro pentru activele digitale și pregătește terenul pentru introducerea monedei Euro digitale. Un proiect pilot este programat pentru septembrie 2027, urmând ca prima emisiune de monedă digitală să fie posibilă în 2029.
Implementarea tokenizării, proces prin care activele financiare și monetare sunt reprezentate sub formă de jetoane digitale, va permite înregistrarea tranzacțiilor într-un mod descentralizat. Decizia BCE facilitează utilizarea infrastructurii băncilor centrale pentru transferul de active între participanți care folosesc tehnologii blockchain comerciale. În piețele instituționale de volum mare, acest proces va aduce viteză de execuție și economii prin automatizarea etapelor complexe și utilizarea contractelor inteligente. În viitor, sistemul ar putea trece de la orarul bancar actual la o compensare-decontare continuă, disponibilă 24 de ore din 24.
Evoluția tehnologică în domeniul plăților este observată și în alte regiuni, precum Marea Britanie, unde bănci majore au testat depozite tokenizate pentru refinanțări ipotecare. Banca Angliei a semnalat preferința pentru depozitele tokenizate în detrimentul utilizării stablecoins emise de entități private. Această abordare este similară cu cea a BCE, ambele instituții dorind să mențină băncile centrale în centrul circulației banilor. În paralel, există o competiție cu DTCC din SUA, care introduce în octombrie o opțiune de infrastructură bazată pe tokenuri pentru procesarea tranzacțiilor.
Pentru România, impactul acestor schimbări nu va fi imediat, deoarece țara se află în afara zonei Euro. Totuși, prin legăturile economice și fluxurile comerciale conectate la zona euro, beneficiile vor fi transmise ulterior prin companii și bănci. Claudiu Cazacu subliniază că rezultatele vor include o mai mare fluiditate a tranzacțiilor și reducerea costurilor, deși cu un decalaj temporal. Pe lângă beneficii, apar și riscuri legate de securitatea cibernetică, în special în contextul dezvoltării rapide a inteligenței artificiale, care ar putea crea noi vulnerabilități.
Integrarea tehnologiilor digitale în sistemele de plăți reprezintă o transformare structurală a piețelor financiare globale. În perioada recentă, diverse instituții au început procese de digitalizare a infrastructurilor, de la platforme de monitorizare a infrastructurii rutiere până la implementări bancare complexe. Această tendință confirmă necesitatea adaptării reglementărilor și a securității cibernetice pentru a gestiona noile tipuri de active digitale și tranzacții automatizate care devin standard în economia modernă.