România se confruntă cu limitele modelului economic actual, bazat pe costuri reduse, forță de muncă ieftină și un consum puternic, avertizează viceguvernatorul BNR, Cosmin Marinescu. Această etapă de dezvoltare necesită o tranziție către o structură fondată pe productivitate, tehnologie, capital uman și investiții constante. Pentru a realiza această transformare, au fost identificate trei condiții esențiale care trebuie îndeplinite pentru a asigura o creștere sustenabilă pe termen lung.
Prima condiție vizează sustenabilitatea finanțelor publice și o gestionare responsabilă a bugetului de stat. Cosmin Marinescu menționează că, deși reducerea deficitului bugetar este un progres, ajustarea trebuie să continue și în anul 2027. Situația este complicată de faptul că datoria publică a depășit pragul de 60% din PIB, iar cheltuielile cu dobânzile vor depăși 3% din PIB în acest an, limitând spațiul de manevră al statului.
A doua condiție impune o capitalizare mai bună a companiilor și o îmbunătățire a infrastructurii financiare. România are cel mai scăzut nivel de intermediere financiară din Uniunea Europeană, combinat cu un grad ridicat de utilizare a creditului comercial. Subcapitalizarea face firmele vulnerabile la șocuri de lichiditate și la creșterea costurilor de finanțare, elemente care trebuie corectate pentru a permite investițiile pe termen lung în tehnologie și productivitate.
Cea mai importantă schimbare propusă este renunțarea la avantajul costurilor mici în favoarea competitivității prin calitate și inovare. Modelul vechi, bazat pe exporturi cu valoare adăugată mică, își pierde relevanța pe măsură ce veniturile și nivelul de trai se apropie de media europeană. „Nu putem râvni la poziții superioare ale economiei românești în lanțurile valorice internaționale dacă nu investim în calitate, inovare și tehnologie, care să ridice competitivitatea produselor românești”, susține viceguvernatorul.
În ceea ce privește indicatorii macroeconomici, România traversează o perioadă de creștere modestă, cu 0,9% în 2024 și 0,7% în 2025. Pentru anul 2026, perspectivele indică un risc de stagflație, din cauza activității economice slabe și a inflației care ar putea rămâne peste 6% la sfârșitul anului. Revenirea în intervalul țintei de inflație este anticipată abia în ultimul trimestru din 2027, ceea ce impune o schimbare a motorului de creștere.
Evoluția economică este strâns legată de capacitatea de a transforma consumul în investiții productive. În prezent, reducerea deficitului extern a fost determinată mai degrabă de scăderea cererii interne decât de o creștere a exporturilor. Pentru a deveni un partener industrial credibil, România trebuie să extindă lanțurile de producție locale și să investească masiv în capitalul uman, formând specialiști capabili să gestioneze noile tehnologii.