Banca Națională a României a decis, joi, 8 octombrie, menținerea dobânzii cheie la nivelul de 6,5% pe an. Această decizie a fost luată în contextul unei scăderi semnificative a inflației înregistrabile în lunile de vară, însă autoritatea monetară avertizează că rata anuală a inflației ar putea urma o traiectorie ascendentă până la finalul anului. Factorii care ar putea influența prețurile includ scumpirea combustibililor și a energiei, majorarea prețurilor la anumite materii prime și evoluția cursului de schimb.
Consiliul de administrație al BNR a optat pentru menținerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare Lombard la 7,5% pe an, precum și a ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 5,5% pe an. De asemenea, banca centrală a decis păstrarea nivelurilor actuale ale rezervelor minime obligatorii pentru pasivele instituțiilor de credit, atât pentru cele în lei, cât și pentru cele în valută. Aceste măsuri vin într-un moment în care inflația a coborât de la 10,42% în iunie la 6,17% în luna august.
Evoluția inflației a fost susținută de epuizarea efectelor eliminării plafonului la prețul energiei electrice și de modificările fiscale din anul trecut. Scăderea prețurilor alimentelor cu volatilitate ridicată a contribuit la acest trend, deși scumpirea combustibililor a acționat în sens opus. În ceea ce privește inflația de bază, calculată prin indicatorul CORE2 ajustat, aceasta a înregistrat o scădere importantă, ajungând la 6,2% în august, de la nivelul de 8,3% raportat în luna iunie.
Analiza economică indică faptul că activitatea economică a stagnat în trimestrul al doilea din 2026, după o contracție de 0,1% în primele trei luni ale anului. În ritm anual, economia s-a contractat cu 0,4% în trimestrul al doilea, deși declinul a fost mai mic față de scăderea de 1,2% din primul trimestru. Deși investițiile au arătat o evoluție mai bună, consumul gospodăriilor a continuat să scadă, iar exportul net a redevenit un factor de contracție.
Riscurile pentru economia românească rămân ridicate din cauza conflictului din Orientul Mijlociu și a crizei energetice, care pot afecta puterea de cumpărare și încrederea consumatorilor. BNR subliniază că utilizarea fondurilor europene este esențială pentru a compensa efectele consolidării bugetare și pentru a susține reformele structurale. Pe termen lung, banca centrală estimează că presiunile dezinflaționiste vor deveni mai evidente pe măsură ce cererea internă se va slăbi, oferind o perspectivă de stabilizare a prețurilor.
Contextul macroeconomic este marcat de o perioadă de incertitudine, în care prețurile energiei rămân un factor critic de volatilitate. Expertul menționează că o iarnă dificilă ar putea avea un impact grav asupra populației, având în vedere riscurile asociate crizei energetice. Această situație complică prognozele de inflație, obligând banca centrală să adopte o poziție prudentă în gestionarea ratelor dobânzilor pentru a proteja stabilitatea financiară a țării.