Consiliul de administrație al Băncii Naționale a României a decis, joi, menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50 la sută pe an. Această decizie a fost luată în urma unei analize a indicatorilor macroeconomici și a evoluției prețurilor, având în vedere că rata inflației a cunoscut o scădere semnificativă în perioada recentă, însă există riscuri de revenire a presiunii inflaționiste.
Decizia de menținere a dobânzii vine după ce rata anuală a inflației a coborât de la 10,42% în iunie la 8,16% în iulie și la 6,17% în august. În ciuda acestui trend descendent observat în trimestrul al treilea, Banca centrală avertizează că rata inflației ar putea reveni pe o traiectorie ascendentă până la sfârșitul anului. Factorii care pot influența această creștere includ scumpirea energiei și a carburanților, precum și creșterea cotațiilor materiilor prime, inclusiv a celor agroalimentare.
Instabilitatea geopolitică și fluctuațiile valutare sunt menționate ca riscuri suplimentare pentru stabilitatea prețurilor. Conflictul din Orientul Mijlociu și deprecierea leului sunt piese cheie în avertismentul transmis de Banca centrală privind posibila creștere a inflației. Dobânda-cheie rămâne unul dintre principalele instrumente utilizate de BNR pentru controlul inflației și pentru influențarea condițiilor monetare din economia națională, afectând direct costul creditării pentru populație și companii.
Din perspectiva activității economice, BNR constată o evoluție slabă, raportând o stagnare în trimestrul II 2026. După o contracție de 0,1 la sută în primul trimestru, economia s-a contractat cu 0,4% în trimestrul al doilea față de aceeași perioadă din 2025. Deși această evoluție este mai bună decât scăderea de 1,2% înregistrată în primele trei luni ale anului, consumul populației continuă să scadă, iar exportul net a redevenit un factor de contracție.
Situația balanței comerciale și a contului curent indică, de asemenea, semnale de îngrijire. Deficitul comercial și deficitul de cont curent au înregistrat creșteri în trimestrul al doilea, după mai multe trimestre de scădere. Deși datele indică o posibilă redresare a activității economice în trimestrul al treilea, posibilă datorită rezultatelor din sectorul agriculturii, BNR avertizează că evoluția PIB-ului s-ar putea deteriora în raport cu aceeași perioadă a anului trecut.
Monitorizarea ratei dobânzii de politică monetară este esențială pentru echilibrul dintre stimularea creditării și controlul prețurilor. În economiile moderne, deciziile băncii centrale privind costul banilor influențează direct capacitatea de investiții a companiilor și nivelul consumului privați. O dobândă ridicată limitează expansiunea creditelor, oferind un suport pentru scăderea inflației, în timp ce o reducere a acesteia poate stimula activitatea economică, dar riscă să accelereze creșterea prețurilor.