Banca Națională a României a decis menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,5% pe an. Decizia a fost luată în cadrul ședinței Consiliului de Administrație al BNR, instituția optând pentru stabilitatea indicatorilor monetari principali. Pe lângă rata dobânzii cheie, autoritatea a decis și menținerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare Lombard la 7,5% pe an, menținând în același timp stabilitatea pentru ceilalți parametri de lichiditate.
În cadrul aceleiași decizii, BNR a stabilit menținerea ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,5% anual. De asemenea, instituția a decis păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit. Această abordare conservatoare vine într-un moment în care specialiștii băncii centrale subliniază existența unor incertitudini majore legate de contextul economic și politic actual, care pot influența traiectoria inflației.
Specialiștii BNR au avertizat că riscurile semnificative aparțin perspectivei activității economice și evoluției inflației pe termen mediu. Conflictul din Orientul Mijlociu și criza energetică sunt menționate ca factori care pot afecta puterea de cumpărare a consumatorilor și profitabilitatea firmelor. Aceste elemente externe pot influența dinamica economiilor la nivel european și mondial, afectând direct percepția de risc și costurile de finanțare în regiune, generând astfel o stare de incertitudine pentru piață.
Conducerea BNR consideră că absorbția și utilizarea maximă a fondurilor europene sunt esențiale pentru a contrabalansa efectele contracționiste. Aceste resurse pot ajuta la combaterea impactului consolidării bugetare și al conflictelor precum cel din Ucraina sau cel din Orientul Mijlociu. Utilizarea acestor fonduri este privită ca un instrument critic pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv pentru procesul de tranziție energetică, oferind un suport necesar în fața presiunilor macroeconomice.
Analizele indică faptul că rata anuală a inflației a scăzut în iulie și august, ajungând la 8,16% și 6,17%, de la 10,42% în iunie. Totuși, se anticipează o traiectorie ascendentă până la finalul anului curent, din cauza creșterii prețurilor la combustibili, energie și materii prime agroalimentare. Evoluția cursului de schimb al leului și prelungirea conflictelor internaționale sunt factori care pot menține presiunile asupra prețurilor, deși corecțiile bugetare ar putea aduce efecte dezinflaționiste pe termen lung.
Contextul economic actual este marcat de o activitate economică care a stagnat în trimestrul al doilea, după o contracție în primul trimestru. Consumul gospodăriilor a continuat să scadă în termeni anuali, în timp ce exportul net a redevenit contracționist în trimestrul secund. Aceste evoluții, combinate cu variațiile raportului de schimb și fluctuațiile randamentelor titlurilor de stat, contribuie la un mediu de afaceri complex, în care deciziile băncilor centrale precum BCE sau Fed rămân de o importanță majoră.