Banca Națională a României a decis, joi, menținerea dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50% pe an. Această decizie a fost luată în contextul unei scăderi semnificative a inflației în lunile iulie și august, deși instituția centrală anticipează o nouă creștere a prețurilor până la sfârșitul anului curent. Consiliul de administrație al BNR a optat pentru stabilitate, menținând în același timp ratele pentru facilitatea de creditare Lombard la 7,50% și pentru facilitatea de depozit la 5,50%.
Evoluția inflației a prezentat o tendință descendentă recentă, rata anuală coborând de la 10,42% în iunie la 8,16% în iulie și la 6,17% în august. Această scădere a fost influențată de dispariția efectelor de la eliminarea plafonului la electricitate și de modificările de TVA și accize din vara anului trecut. Totuși, scăderea prețurilor la alimente precum legumele sau fructele a fost parțial contrabalansată de creșterea cotațiilor petrolului, care a dus la scumpirea combustibililor.
BNR a identificat o serie de riscuri care ar putea forța inflația pe o traiectorie ascendentă până la finalul anului. Printre principalele amenințări menționate se numără scumpirea energiei și a combustibililor, evoluția cursului de schimb al leului, seceta severă și conflictul din Orientul Mijlociu. De asemenea, incertitudinile politice interne și creșterea prețurilor la anumite materii prime agroalimentare sunt văzute ca factori care pot pune presiune pe stabilitatea prețurilor la nivel național.
Pe plan economic, datele indică o perioadă de stagnare, cu o contracție a PIB-ului de 0,1% în primele trei luni ale anului și o scădere de 0,4% în trimestrul al doilea față de perioada anului trecut. Consumul gospodăriilor a intrat într-o etapă de scădere, în timp ce exportul net a avut o contribuție negativă din cauza importurilor care au crescut mai rapid decât exporturile. Deși investițiile au susținut parțial economia, sectorul construcțiilor și producția industrială au înregistrat scăderi.
Instabilitatea politică și contextul geopolitic au generat deja efecte asupra piețelor financiare. Randamentele titlurilor de stat pe termen mediu și lung au cunoscut creșteri considerabile în a doua parte a lunii septembrie, fiind influențate de situația din Orientul Mijlociu și de incertitudinile interne. Totodată, cursul leu/euro a cunoscut o creștere bruscă la sfârșitul lunii septembrie și la începutul lunii octombrie, menținându-se pe un nou palier de valori.
În cadrul politicilor macroeconomice, banca centrală subliniază importanța utilizării fondurilor europene pentru a compensa efectele reducerii deficitului bugetar și ale tensiunilor externe. Această absorbție a banilor europeni este considerată esențială pentru susținerea investițiilor, a reformelor structurale și a tranziției energetice. BNR va monitoriza continuu deciziile de politică monetară ale marilor bănci centrale, precum Banca Centrală Europeană sau Rezerva Federală a SUA, pentru a ajusta strategia internă.