Consiliul de administrație al BNR a decis, în ședința din data de 8 octombrie 2026, menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50 la sută pe an. Această decizie vine într-un context marcat de incertitudini foarte ridicate, fiind o continuare a poziției adoptate de Banca Centrală, care nu a mai modificat dobânda cheie din luna august 2024. Decizia vizează asigurarea stabilității prețurilor pe termen mediu și susținerea unei creșteri economice sustenabile.
Instituția a decis menținerea și altor instrumente financiare la nivelurile actuale. Rata dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) rămâne la 7,50 la sută pe an, în timp ce rata dobânzii la facilitatea de depozit este menținută la 5,50 la sută pe an. De asemenea, Consiliul de administrație al BNR a stabilit păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele instituțiilor de credit, atât pentru cele în lei, cât și pentru cele în valută.
Prognoza BNR indică faptul că rata anuală a inflației va urma o traiectorie ascendentă până la sfârșitul anului 2026. Principalele factori care vor exercita presiune asupra prețurilor sunt creșterea costurilor la combustibili și energie, precum și mărirea cotațiilor materiilor prime, inclusiv a celor agroalimentare. Pe lângă aceste elemente, deprecierea leului va contribui la creșterea prețurilor importurilor, factori amplificați de seceta severă din acest an și de conflictul din Orientul Mijlociu.
Pentru consumatorii cu împrumuturi cu dobândă variabilă, menținerea ratei de 6,50% nu înseamnă o schimbare imediată a ratei lunare la bancă. Costul creditelor depinde de evoluția indicilor IRCC sau ROBOR, care sunt influențați de condițiile de piață și nu doar de decizia BNR. Economiștii de la Erste/BCR estimează că dobânda-cheie va rămâne la acest nivel cel puțin până în mai 2027, din cauza persistenței inflației de bază și a presiunilor generate de cursul de schimb al leului.
BNR subliniază că utilizarea fondurilor europene este esențială pentru a contrabalansa efectele economice ale consolidării bugetare și ale conflictelor internaționale, precum cel din Orientul Mijlociu sau războiul din Ucraina. Implementarea reformelor structurale și tranziția energetică sunt menționate ca elemente cheie pentru stabilitatea macroeconomică. Banca Centrală monitorizează atent mediul internațional, inclusiv deciziile BCE și Fed, fiind pregătită să utilizeze instrumentele disponibile pentru a menține stabilitatea prețurilor.
Contextul economic actual este marcat de necesitatea reducerii deficitului bugetar, o măsură care coincide cu avertismentele recente ale FMI privind sfârșitul perioadei caracterizată prin bani ieftini. Într-un regim de consolidare fiscală, economia se confruntă cu provocări majore de gestionare a resurselor, în condiții în care presiunea asupra bugetului de stat necesită un echilibru strict între controlul deficitului și menținerea capacității de investiții.