Banca Națională a României a decis joi menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50% pe an. Această decizie a fost în linie cu așteptările pieței, însă comunicatul BNR indică faptul că rata anuală a inflației ar putea urma o traiectorie ascendentă până la finalul anului curent. Factorii care contribuie la această evoluție includ creșterea prețurilor la combustibili, energie și materii prime agroalimentare, precum și fluctuațiile cursului de schimb al leului.
Analistul BCR, Vlad Ioniță, a subliniat că, deși se prognozează o inflație anuală de 6,4% la sfârșitul acestui an, riscurile tind spre o revizuire în sens ascendent. Deprecierea recentă a leului și modificările prețurilor materiilor prime pot împinge această cifră către aproximativ 6,9%, în cazul în care datele din septembrie nu vor prezenta surprize față de estimarea BCR de 6,6%. Contextul este complicat și de efectele conflictului din Orientul Mijlociu și de seceta severă din acest an.
În ciuda riscurilor inflaționiste, majorări ale dobânzii par puțin probabile din cauza slăbirii activității economice. Vlad Ioniță consideră că economia operează cu un deficit de cerere profund negativ, ceea ce limitează spațiul de acțiune pentru BNR. BNR a raportat că activitatea economică a stagnat în trimestrul al doilea din 2026, după o contracție de 0,1% în primul trimestru, semnalând o prelungire a trendului de adâncire a deficitului de cerere agregată într-un ritm moderat.
Datele privind consumul gospodăriilor populației indică o scădere accentuată în termeni anuali, iar serviciile prestate populației și producția industrială au înregistrat contracții. BNR observă că, deși există o redresare a activității în trimestrul al treilea, aceasta este asociată cu o deteriorare a evoluției PIB față de perioada anului precedent. Aceste presiuni dezinflaționiste, provenite din cererea agregată, sunt văzute de banca centrală ca fiind tot mai evidente în perspectivă.
Privind viitorul, Vlad Ioniță estimează că rata dobânzii va rămâne la 6,50% cel puțin până în mai 2027, având în vedere persistența inflației de bază. Totuși, o relaxare a politicii monetare ar putea începe anul viitor dacă politica fiscală rămâne fermă și asigură stabilitatea necesară. BNR a menționat că consolidarea fiscală începută în 2025 are implicații favorabile asupra anticipațiilor inflaționiste și contribuie la ajustarea deficitului de cont curent.
Evoluția cursului de schimb rămâne un element de monitorizare critic pentru stabilitatea prețurilor. Deși leul a consemnat o creștere abruptă la sfârșitul lunii septembrie și începutul lunii octombrie, analistul consideră că spațiul pentru o depreciere suplimentară este limitat. Efectul de transmitere al cursului de schimb în inflație este estimat la 0,3 puncte procentuale, iar schimbarea funcției de reacție a BNR ar putea deveni mai clară după ședința din noiembrie.