Consiliul de administrație al Băncii Naționale a României a decis, în cadrul ședinței de astăzi, 8 octombrie 2026, menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50 la sută pe an. Această decizie vine într-un context în care indicatorii economici indică o volatilitate a prețurilor și o activitate economică care a stagnat în trimestrul II al anului 2026. Instituția a optat pentru stabilitatea instrumentelor actuale de politică monetară.
Pe lângă rata dobânzii de politică monetară, BNR a hotărât menținerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50 la sută pe an. De asemenea, rata dobânzii aplicată facilitateții de depozit a rămas constantă la nivelul de 5,50 la sută pe an. Consiliul de administrație a decis, totodată, că nivelurile rezervelor minime obligatorii pentru pasivele instituțiilor de credit, atât în lei, cât și în valută, vor rămâne la valorile actuale.
Evoluția inflației a prezentat variații semnificative în perioada recentă, rata anuală IPC coborând la 6,17 la sută în august, de la 10,42 la sută în iunie. Această scădere a fost influențată de epuizarea efectelor de eliminare a plafonului la energia electrică și de modificările de accize din anul anterior. Totuși, rata inflației CORE2 ajustat a scăzut la 6,2 la sută în august, de la 8,3 la sută în iunie, sub impactul efectelor de bază și al slăbirii cererii de consum.
Activitatea economică a prezentat semne de stagnare, înregistrând o contracție de 0,4 la sută în trimestrul II 2026 față de aceeași perioadă a anului trecut. Deși s-a observat o atenuare a scăderii față de primul trimestru, consumul gospodăriilor a continuat să scadă, iar exportul net a devenit contracționist. În acest interval, dinamica anuală a volumului importurilor de bunuri și servicii a crescut, depășind volumul exporturilor, ceea ce a afectat balanța comercială.
Piața muncii a înregistrat o corecție a ratei șomajului BIM, care a revenit la 6,4 la sută în iulie-august, de la media de 6,8 la sută din trimestrul II. Totodată, dinamica anuală a salariului brut nominal a crescut în iulie, influențată de majorarea salariului minim brut pe economie. În ciuda acestor evoluții, deficitul de forță de muncă raportat de companii a atins un minim al ultimelor 6 ani, în special în sectoarele de industrie și construcții.
Contextul macroeconomic este marcat de riscuri semnificative, inclusiv de conflictul din Orientul Mijlociu și de criza energetică, care pot afecta puterea de cumpărare și încrederea consumatorilor. BNR subliniază că utilizarea fondurilor europene este esențială pentru contrabalansarea efectelor economice adverse. Deciziile de astăzi vizează asigurarea stabilității prețurilor pe termen mediu și contribuirea la o creștere economică sustenabilă în condiții de incertitudine politică internă.