Banca Națională a României urmează să organizeze joi o ședință de politică monetară, eveniment prin care va stabili noul nivel al dobânzii cheie. În ciuda acestui moment decizional, analiștii de la Erste estimează că banca centrală va opta pentru menținerea ratei dobânzii de referință neschimbată la nivelul de 6,50%. Această poziție de stabilitate a ratelor ar putea persista cel puțin până în luna mai a anului 2027, conform prognozelor furnizate de instituția bancară.
Evoluția inflației reprezintă un factor critic pentru deciziile viitoare ale autorității monetare. Analiza băncii Erste indică faptul că inflația de bază manifestă o caracteristică de persistență, fiind estimată să intre în intervalul țintă stabilit de BNR abia în cursul celui de-al patrulea trimestru al anului 2027. Din acest motiv, este puțin probabil ca comunicatul de presă de după ședința din 8 octombrie să ofere detalii extinse, cu excepția unei eventuale sugestii privind o revizuire ascendentă a profilului inflației pe termen scurt.
Contextul macroeconomic actual include un decalaj de producție profund negativ, ceea ce face ca o creștere a ratelor dobânzilor în România să fie puțin probabilă. Deși ratele pieței au cunoscut o creștere în luna septembrie, din cauza sterilizării surplusului de lichiditate prin intervenții valutare, condițiile monetare au rămas în linii mari neschimbate după deprecierea leului românesc. Analistii consideră că efectul de transmitere al cursului de schimb asupra inflației este de 0,3 puncte procentuale, limitând potențialul unei depreciere suplimentare.
Prognozele privind inflația rămân sub observație, cu o estimare de 6,4% pentru sfârșitul acestui an. Totuși, deprecierea recentă a leului și evoluția prețurilor materiilor prime pot înclina riscurile spre o creștere, ducând la o posibilă revizuire a prognozei la aproximativ 6,9%. Traiectoria de dezinflație din anul viitor va depinde în mare măsură de fermitatea orientării fiscale și de stabilitatea politică, elemente care ar putea permite BNR să adopte o politică monetară mai relaxată.
Guvernatorul BNR a menționat anterior că reducerea ratelor dobânzilor ar putea fi luată în considerare odată ce inflația scade sub rata de referință, posibil la începutul anului viitor. În prezent, se observă o schimbare în funcția de reacție a BNR, care pare să acorde o pondere mai mare stabilității ratei dobânzii față de stabilitatea cursului de schimb. Deși gestionarea cursului de schimb a devenit mai puțin restrictivă, banca centrală a reiterat faptul că regimul de curs de schimb flotant controlat rămâne neschimbat.
Evoluția indicatorilor macroeconomici din România arată o dinamica complexă a consumului și a veniturilor. În ultimul an, veniturile gospodăriilor au înregistrat o creștere de 7,4%, însă nivelul cheltuielilor a avansat într-un ritm și mai accentuat. Această evoluție a consumului, combinată cu presiunile inflaționiste, influențează direct cadrul în care BNR gestionează politicile de creditare și stabilitatea monetară a țării.