Restructurarea timpurie a întreprinderilor reprezintă o măsură critică pentru menținerea viabilității afacerilor și eliberarea resurselor economice, conform declarațiilor făcute de Cosmin Marinescu. Viceguvernatorul BNR a vorbit în cadrul summitului european privind investițiile în companii aflate în dificultate și creditarea bazată pe active. Evenimentul a fost găzduit de Banca Națională a României și organizat de Turnaround Management Association (TMA) România, punând accent pe mecanismele de gestionare a pierderilor financiare.
Cosmin Marinescu a explicat faptul că economia poate gestiona pierderile fie prin recunoașterea lor, proces care este costisitor și vizibil în bilanț, fie prin transferul acestora. Această din a doua variantă este mai puțin vizibilă, însă poate deveni persistentă în sistem. Obiectivul principal al restructurării nu este prevenirea eșecului cu orice preț, ci evitarea distrugerii valorii economice cauzată de întârzierile în procesul de ajustare a afacerilor.
În contextul actual, viceguvernatorul a menționat că incertitudinea este regula, fiind alimentată de tensiunile geopolitice și stresul climatic. România traversează un proces de transformare economică, trecând de la un model bazat pe consum și deficite publice către unul centrat pe investiții și capital privat. Această reechilibrare este necesară pentru a asigura o creștere sustenabilă, într-un climat în care modelele de afaceri europene sunt supuse unor riscuri noi.
Un aspect fundamental pentru stabilitatea macroeconomică este capacitatea companiilor de a absorbi șocurile prin capital propriu solid. Cosmin Marinescu a subliniat că întreprinderile care se bazează excesiv pe datorii pe termen scurt sau pe credite comerciale afectează transmisia politicii monetare. Această transmisie devine inegală și asimetrică între companii, ceea ce impune necesitatea unor proceduri de insolvență eficiente și a unor cadre transparente privind garanțiile și finanțarea diversificată.
Evoluția indicatorilor macroeconomici indică o perioadă de ajustare, cu o creștere a PIB-ului sub 1% în 2024 și 2025. Procesul de dezinflație este în curs, inflația scăzând de la peste 10% la aproximativ 6% în timpul verii. Totodată, deficitul public se reduce, fiind în concordanță cu ținta de aproximativ 6% din PIB. Consolidarea fiscală și utilizarea fondurilor UE sunt considerate esențiale pentru menținerea echilibrelor fiscale și externe.
Monitorizarea indicatorilor de inflație și a deficitului bugetar reprezintă elemente cheie în gestionarea stabilității economice. În perioada recentă, deciziile privind consolidarea fiscală au fost esențiale pentru a permite politicii monetare să asigure stabilitatea prețurilor. O orientare fiscală prudentă oferă previzibilitatea necesară investitorilor, contribuind la crearea unei infrastructuri care susține dezvoltarea economică pe termen lung în România și în restul Europei.