Indicatorii economici relevă o creștere a împrumuturilor noi de consum cu 6% în primele opt luni ale anului curent, conform datelor furnizate de BNR. Această evoluție, care este aproape egală cu rata inflației, coincide cu o perioadă în care puterea de cumpărare a populației este afectată de prețurile ridicate. Din acest motiv, consumul de bunuri și servicii a stagnat sau a intrat în scădere în anumite luni, pe măsură ce veniturile nu au crescut în același ritm cu costul vieții.
În ceea ce privește volumele de finanțare, în această perioadă s-au acordat credite noi de consum în valoare de peste 37 de miliarde de lei. Această sumă reprezintă o creștere de 2 miliarde de lei față de perioada similară din anul precedent, confirmând trendul ascendent de 6%. O variație semnificativă a fost observată în luna august, când volumul creditelor noi a înregistrat o creștere de aproape 20%, indicând o presiune sporită asupra accesului la finanțare pentru populație.
Analistul economic Dragoș Cabat explică faptul că inflația ridicată îi afectează în mod direct pe persoanele cu venituri medii sau sub nivelul mediu. Acești consumatori resimt presiunea economică și ajung să apeleze la împrumuturi bancare pentru a acoperi deficitele de venituri. Dragoș Cabat subliniază că utilizarea creditelor ar trebui limitată strict la nevoi urgente și neprevăzute, precum problemele de sănătate sau reparațiile de urgență la echipamentele esențiale de la domiciliu.
Expertul avertizează împotriva utilizării creditelor de consum pentru cheltuieli care nu sunt critice, cum ar fi vacanțele sau alte consumatii exagerate. Dacă o persoană observă că trebuie să se împrumute recurent în fiecare lună pentru a-și susține stilul de viață, înseamnă că cheltuielile depășesc veniturile disponibile. O astfel de abordare financiară este considerată neprudentă, mai ales în contextul faptului că împrumuturile pentru nevoi personale sunt mai costisitoare decât cele pentru locuințe.
Din punct de vedere al costurilor de finanțare, dobânda anuală efectivă medie pentru creditele de nevoi personale depășește pragul de 10%, conform informațiilor de la BNR. Această rată ridicată face ca îndatorarea pentru consumul non-esențial să devină o povară financiară majoră pe termen lung. Consumatorii care utilizează carduri de credit pentru cumpărături exprimă îngrijorări privind capacitatea de a mai utiliza aceste instrumente de plată spre sfârșitul anului.
Evoluția acestor indicatori de consum și creditare are loc într-un cadru macroeconomic marcat de schimbări semnificative. În perioada recentă, deficitul României a cunoscut o creștere bruscă, trecând de la 5,5% la 9,2% din PIB într-un interval de doar trei luni. Această amplificare a deficitului fiscal contribuie la contextul economic complex în care populația trebuie să gestioneze atât inflația, cât și costurile ridicate ale creditelor de consum.