O afecțiune medicală care împiedică desfășurarea activității profesionale poate duce la scăderea veniturilor și la dificultatea achitării ratelor bancare. Pentru a evita acumularea de restanțe, persoanele afectate pot apela la activarea asigurărilor atașate creditelor sau la negocierea condițiilor de rambursare direct cu banca. Avocatul Bogdan Pițigoi a explicat că soluțiile disponibile depind de prevederile contractuale, de riscurile acoperite de poliță și de stadiul actual al obligațiilor de plată.
Prima opțiune pentru împrumutați este verificarea existenței unei asigurări care să acopere ratele în cazul în care persoana nu mai poate munci. În această situație, este necesară contactarea băncii și a asiguratorului pentru a identifica riscurile acoperite și condițiile de protecție financiară. În funcție de poliță, asigurarea poate prelua plata ratelor pentru o perioadă determinată, acoperind riscuri precum șomajul involuntar, incapacitatea temporară de muncă, îmbolnăvirea sau invaliditatea.
În cazul în care asigurarea nu este disponibilă sau nu se aplică, următoarea etapă este negocierea cu banca pentru restructurarea creditului. Consumatorii pot solicita o perioadă de grație, în care se plătește doar dobânda, sau chiar o suspendare temporară a plăților, dacă instituția aprobă cererea. De asemenea, există posibilitatea de a reprograma ratele prin prelungirea perioadei de rambursare, astfel încât obligațiile lunare să devină mai ușor de gestionat de către debitor.
Dacă nu se ajunge la un acord cu banca, persoanele pot apela la Centrul de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB). Această instituție facilitează soluționarea pe cale amiabilă a disputelor dintre consumatori și bănci sau instituții financiare nebancare, fără a fi necesară deschiderea unui proces în instanță. Procedura este gratuită pentru consumatori, însă este obligatoriu ca aceștia să încerce mai întâi rezolvarea situației direct cu instituția financiară care le-a acordat creditul.
Lipsa măsurilor de prevenție poate duce la raportarea restanțelor la Biroul de Credit, de regulă după 30 de zile de întârziere, ceea ce afectează scorul de credit. Dacă întârzierea depășește 90 de zile, creditul poate fi clasificat drept neperformant, iar banca poate declara scadența anticipată a întregului sold rămas. În ultimele cazuri, dacă datoria nu este achitată, se poate ajunge la executare silită asupra veniturilor sau bunurilor debitorului, inclusiv a unui imobil, chiar dacă acesta nu a fost garantat prin ipotecă.
În contextul gestionării riscurilor financiare, raportarea la Biroul de Credit este un mecanism esențial prin care băncile evaluează capacitatea de plată a solicitanților. Acest istoric de plată determină dacă un nou împrumut poate fi aprobat sau dacă costurile acestuia vor fi ridicate. Monitorizarea constantă a indicatorilor de creditabilitate ajută la prevenirea situațiilor de insolvență care pot compromite patrimoniul personal pe termen lung.
În cazul decesului titularului, dacă există o poliță de viață, compania de asigurări poate achita soldul rămas al împrumutului conform contractului. În absența unei astfel de asigurări, datoria intră în pasivul succesoral, iar moștenitorii trebuie să decidă dacă acceptă sau renunță la moștenire pentru a gestiona eventualele datorii. Dacă moștenirea nu este dezbătută, creditorul poate solicita deschiderea procedurii succesorale pentru a recupera creanța din bunurile din patrimoniul succesoral.