Consiliul de administrație al BNR, condus de guvernatorul Mugur Isărescu, a decis menținerea ratei dobânzii-cheie la nivelul de 6,5% și în luna octombrie 2026. Această decizie este justificată de evaluările actuale privind traiectoria inflației, care se anticipează să urmeze o direcție ascendentă până la finalul anului curent. Factorii determinanți pentru această evoluție includ creșterea prețurilor la combustibili și energie, precum și mărirea cotațiilor pentru diverse materii prime, inclusiv cele agroalimentare.
Presiunile inflaționiste sunt alimentate de contextul geopolitic actual, marcat de prelungirea conflictului din Orientul Mijlociu și de seceta severă. De asemenea, evoluția cursului de schimb al leului contribuie la aceste riscuri de creștere a prețurilor. Totuși, în perspectivă îndepărtată, se așteaptă presiuni dezinflaționiste provenite din cererea agregată, pe fondul corecțiilor bugetare care vor fi inițiate în 2025 și continuate în 2026, având implicații pozitive asupra anticipațiilor inflaționiste și asupra deficitului extern.
În primele două luni ale celui de-al treilea trimestru din 2026, inflația anuală a înregistrat o scădere semnificativă, coborând la aproximativ 8,2% în iulie și la circa 6,2% în august, de la nivelul de 10,4% din iunie. Această scădere a fost determinată de epuizarea efectelor directe ale eliminării plafonului la prețul energiei electrice și ale majorărilor de TVA și accize aplicate în perioada similară din anul 2025. În același interval, inflația anuală CORE2 ajustat a scăzut de la 8,3% în iunie la 6,2% în august.
Activitatea economică a prezentat o stagnare în trimestrul al doilea din 2026, după o contracție de 0,1% în primul trimestru. Deși datele recente indică o redresare în trimestrul al treilea pe seama performanțelor agriculturii, evoluția PIB în raport cu trimestrul al treilea din 2025 a suferit o deteriorare. Dinamica anuală a creditului privat a înregistrat o încetinire, scăzând la 8,2% în august 2026, de la 8,4% în iunie, din cauza scăderii creșterii creditului în valută pe segmentul companiilor.
Incertitudinile rămân ridicate, inclusiv din cauza situației politice interne și a măsurilor de consolidare bugetară prevăzute în Planul bugetar-structural pe termen mediu convenit cu CE. Conflictul din Orientul Mijlociu și criza energetică generează riscuri asupra puterii de cumpărare a consumatorilor și a profitabilității firmelor. În acest context, utilizarea maximă a fondurilor UE este considerată esențială pentru a contrabalansa efectele economiei de război și pentru a susține reformele structurale și tranziția energetică.
Evoluția indicatorilor macroeconomici din România este influențată de deciziile de politică monetară ale marilor bănci centrale, precum BCE și Fed. În perioada anului 2026, analizele economice au indicat faptul că inflația ar putea atinge valori de aproximativ 6,9%, în condițiile în care BNR menține politica de flotare controlată a leului, deși fluctuațiile valutare pot deveni mai flexibile.