Banca Națională a României urmează să decidă nivelul dobânzii-cheie într-un context marcat de presiuni asupra valorii leului. Conform analizei semnate de Claudiu Cazacu, consultant de strategie la XTB România, banca centrală ar putea opta pentru o flexibilitate sporită a cursului de schimb, prioritizând stabilitatea dobânzilor în detrimentul menținerii unui curs fix. Această abordare ar putea veni ca răspuns la incertitudinea politică și fiscală ce afectează moneda națională.
Deprecierea leului este accentuată de scăderea rezervelor valutare și de întărirea dolarului american. În acest an, cursul dolar/leu a crescut cu 10,3%, o valoare de aproximativ două ori mai mare decât avansul de 5,12% înregistrat de cursul euro/leu. Această evoluție crește costurile pentru importul de petrol, gaze, materii prime și echipamente industriale, dar și costul rambursării datoriilor în dolari de către stat și companii.
Rezervele valutare ale BNR au înregistrat o scădere, ajungând la 60,06 miliarde de euro la finalul lunii septembrie, cu 4,805 miliarde de euro sub nivelul raportat în luna august. Deși aceste resurse sunt considerate adecvate, Claudiu Cazacu subliniază că ele nu pot fi utilizate exclusiv pentru apărarea cursului. Intervențiile băncăi centrale sunt menite să netezească mișcările abrupte, însă nu pot bloca ajustările macroeconomice necesare.
Scenariul în care euro s-ar putea apropia de pragul de 5,50 lei este susținut de calcule bazate pe cursul de schimb efectiv real. Dacă se aplică o marjă de 5% sub nivelul teoretic de 5,84 lei, rezultă un curs de aproximativ 5,55 lei pentru un euro. În cazul în care incertitudinea politică persistă, analistul XTB România consideră că moneda națională ar putea atinge zona de 5,50 lei în lunile următoare.
Evoluția deficitului comercial adaugă presiune asupra stabilității economice. În primele șapte luni ale anului, balanța comercială a înregistrat un deficit de 19,276 miliarde de euro, o scădere de doar 1,1% față de perioada similară din 2025. Această ritm de reducere este mai lent decât scăderea de 6,2% observată în primele luni, un fenomen pe care Claudiu Cazacu îl consideră îngrijorător pentru echilibrul extern al țării.
Deficitul de cont curent estimat pentru România în acest an este de 6,8% din PIB, un nivel semnificativ mai ridicat comparativ cu alte economii regionale, precum Polonia, care are un deficit de 2%, sau Ungaria, cu 0,1%. Această discrepanță subliniază vulnerabilitatea economică a României în fața fluctuațiilor de capital și a costurilor de finanțare externe.