Pe 25 septembrie 2008, autoritățile federale americane au preluat controlul asupra Washington Mutual, o instituție financiară cu o istorie de 188 de ani. Această acțiune a reprezentat cel mai mare faliment al unei bănci de economii din istoria Statelor Unite, afectând un portofoliu de active evaluat la 307 miliarde de dolari. Evenimentul a avut loc într-un context de instabilitate extremă, la doar zece zile după falimentul Lehman Brothers.
Colapsul a fost accelerat de un fenomen de panică financiară, cunoscut sub numele de bank run. Într-un interval de doar nouă zile, deponenții au retras sume masive de bani, totalizând 16,7 miliarde de dolari. În urma acestui proces, JPMorgan Chase a finalizat achiziția operațiunilor bancare ale Washington Mutual pentru suma de 1,9 miliarde de dolari, o valoare considerată infimă în raport cu dimensiunea activelor pe care banca le deținea anterior.
Washington Mutual, cunoscută și sub numele de WaMu, a adoptat o strategie de creditare ipotecară extrem de agresivă înainte de prăbușire. Instituția a concentrat activități pe credite cu rată variabilă și împrumuturi acordate fără verificarea riguroasă a veniturilor beneficiarilor. Aceste tipuri de active toxice au devenit problematice în momentul în care piața imobiliară americană a intrat într-o scădere bruscă, în timp ce dobânda de referință a Fed era de 2%.
Situația financiară a băncii s-a agravat rapid pe măsură ce agențiile de rating au început retrogradări constante. Acțiunile WaMu, care anterior erau valorate la peste 30 de dolari, au scăzut până la un nivel de câțiva cenți per unitate. Această prăbușire a valorii de piață a alimentat panica deținătorilor de capital, care au încercat să își retragă fondurile înainte ca sistemul să se prăbușească definitiv.
Preluarea a fost coordonată de Office of Thrift Supervision și de FDIC, entitatea responsabilă cu garantarea depozitelor. Deși deponenții au fost protejați și nu au pierdut sume de bani datorită fondului de garantare, acționarii și deținătorii de obligațiuni au suferit pierderi totale. În acest proces de consolidare, JPMorgan a preluat depozitele și creditele, lăsând investitorii de capital cu active fără nicio valoare reală.
Istoria financiară globală este marcată de astfel de crize de lichiditate care pot compromite instituții de dimensiuni masive în perioade scurte. În cazul Washington Mutual, viteza de retragere a capitalului a demonstrat vulnerabilitatea sistemului bancar în fața încrederii pierdute a deponenților. Acest eveniment rămâne un studiu de caz relevant pentru riscurile asociate creditării ipotecare necontrolate și impactul rapid al panicii pe piețele de capital.