Sistemul bancar central al Statelor Unite, FED, a decis majorarea dobânzii de referință, marcând prima astfel de mișcare de la iunie 2023. Această decizie reprezintă o contrareacție directă la solicitările exprimate de Donald Trump, care a susținut în repetate rânduri necesitatea unei scăderi a dobânzilor pentru a stimula activitatea economică. În ciuda presiunilor politice, Trump nu a reușit să instaleze pe poziția de guvernator FED o persoană dispusă să urmeze directivele sale de relaxare monetară.
Majorarea dobânzii vine cu implicații economice semnificative, printre care creditarea mai scumpă și presiunea asupra piețelor bursiere. Un aspect critic vizează costurile de finanțare pentru datoria publică americană, care depășește pragul de 40.000 de miliarde de dolari. În acest context, observația conform căreia Kevin Warsh începe să semene cu Jerome Powell subliniază dificultatea de a implementa o politică de dobândă de „1% sau mai puțin”, așa cum a cerut Donald Trump.
Decizia FED este influențată de suprapunerea a trei factori economici majori care alimentează inflația. Tarifele comerciale au crescut costul importurilor, în timp ce conflictul cu Iranul a generat un șoc energetic ce blochează procesul de dezinflație. În paralel, investițiile masive în inteligență artificială și centre de date solicită resurse constante de capital, energie și echipamente. Aceste presiuni se manifestă într-o economie solidă, caracterizată prin consum rezistent, investiții robuste și un nivel scăzut al șomajului.
Proiecțiile economice ale FED indică o creștere a PIB-ului de 2,3% în 2026 și de 2,4% în 2027, cu o rată a șomajului de 4,1% în ambele perioade. Inflația PCE este estimată la 3,7% pentru anul curent, urmând să coboare la 2,3% în 2027, în timp ce inflația de bază ar putea ajunge la 3,4% în 2026. Aceste cifre sugerează o economie suficient de puternică pentru a suporta costuri de finanțare mai mari, dar care rămâne prea „fierbinte” pentru o relaxare monetară imediată.
Există dezbateri privind viitorul politicii monetare, cu scenariul oficial indicând o posibilă încă o creștere de 25 de puncte de bază. Totuși, ING menționează ipoteza „one and done”, sugerând că majorarea din septembrie ar putea fi singura dacă piața muncii slăbește și fluxurile de petrol și gaze din Golful Persic se stabilizează. Datele arată că, între ianuarie 2025 și iulie 2026, economia a adăugat în medie doar 31.000 de locuri de muncă lunar, cu salarii ce cresc în jur de 3%.
Monitorizarea indicatorilor de ocupare și a prețurilor rămâne esențială pentru deciziile viitoare ale FED. Dacă datele privind prețurile sau ocuparea forței de muncă vor rămâne puternice, următoarea majorare ar putea apărea mai rapid. Instituția menține o poziție de precauție, nepromitând un ciclu lung de creșteri ale dobânzii, dar refuzând totodată să declare o victorie prematură în lupta împotriva inflației, având în vedere riscurile aduse de tarife și de volatilitatea pieței energetici.