Proiectul portofelului digital, menit să simplifice interacțiunea cetățenilor cu instituțiile statului, va intra în faza de testare la sfârșitul acestei luni. Oana Gheorghiu, vicepremier interimar, a detaliat la evenimentul Future Summit Banking direcția în care evoluează acest instrument tehnologic. Prima funcționalitate disponibilă va fi identitatea digitală, oferind utilizatorilor posibilitatea de a se identifica electronic și de a dovedi vârsta în anumite situații specifice.
În etapa inițială, portofelul digital va permite verificarea vârstei pentru achiziționarea băuturilor alcoolice, însă există și perspective de extindere. Oana Gheorghiu a menționat că, în funcție de reglementările viitoare, aplicația ar putea fi utilizată pentru verificarea vârstei minorilor în contextul accesului la rețelele sociale. Pe termen lung, obiectivul este integrarea unei game largi de documente și servicii publice, precum diplomele sau cardul de sănătate, pentru a facilita viața cotidiană a oamenilor.
Utilizarea acestui instrument va fi strict voluntară, o măsură luată pentru a evita temerile legate de controlul statului asupra vieții cetățenilor. Oana Gheorghiu a subliniat că protecția datelor personale reprezintă o prioritate absolută și că dezvoltarea proiectului va respecta directivele europene în acest sens. Cetățenii trebuie să aibă claritatea asupra modului în care și în ce condiții sunt accesate datele lor, pentru a preveni orice formă de abuz sau utilizare neautorizată.
Implementarea portofelului digital este văzută ca un catalizator pentru modernizarea întregii administrații, forțând entitățile statului să se digitalizeze și să colaboreze. Vicepremierul a recunoscut că digitalizarea în România a fost marcată de o fragmentare severă și de dificultăți de coordonare între instituții. Succesul acestui proiect rezidă în capacitatea de a pune mai multe instituții importante să lucreze împreună, într-un model de parteneriat care include și un model preluat din Germania.
În ceea ce privește infrastructura digitală, Oana Gheorghiu a menționat necesitatea modernizării sistemelor utilizate de ANAF pentru a crește încrederea publicului. Progresele în digitalizarea ANAF ar trebui să devină vizibile în anul viitor, impactând atât colectarea veniturilor, cât și modul în care mediul de business interacționează cu această instituție. O abordare diferită față de încercările anterioare este asigurată de o implicare la un nivel mult mai înalt și de o infrastructură tehnologică superioară.
Evoluția digitalizării statului român este un proces complex care necesită o coordonare instituțională riguroasă pentru a evita fragmentarea serviciilor. În cadrul administrației publice, integrarea sistemelor de date este esențială pentru a asigura continuitatea și securitatea proceselor de identificare. Această tranziție tehnologică vizează nu doar simplificarea birocrației, ci și crearea unui cadru digital integrat care să poată susține cerințele unei economii moderne și conectate.