Președintele Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, a avertizat sâmbătă, 17 octombrie, la Bangkok, că înăsprirea condițiilor de finanțare din zona euro va avea un impact asupra economiei mai pronunțat decât se anticipa. În cadrul a 54-a reuniune a Comitetului Monetar și Financiar Internațional, Lagarde a subliniat că acest proces va încetini creșterea economică și va reduce transmiterea scumpirii energiei către celelalte prețuri, depășind proiecțiile emise de BCE în luna septembrie.
Evoluția randamentelor obligațiunilor de stat a marcat o creștere puternică în ultimele săptămâni în marile economii, pe fondul îngrijorărilor legate de inflație și de nivelul datoriei. Acest fenomen este alimentat și de concurența pentru credit venită din investițiile în inteligența artificială, Franța fiind printre țările cele mai afectate. Lagarde a menționat că dobânzile pe termen lung au crescut „notabil” de la ultima ședință de politică monetară a instituției europene.
Situația inflației rămâne o provocare majoră, inflația din zona euro având în septembrie un nivel de 3,8%, determinat în principal de prețurile energiei, în timp ce inflația de bază a ajuns la 2,5%. BCE estimează că inflația va rămâne mult peste ținta de 2% până în prima jumătate a anului 2027. Revenirea în jurul țintei este anticipată abia spre sfârșitul aceluiași an, conform prognozelor actuale ale băncii centrale.
În ceea ce privește creșterea economică, proiecțiile din septembrie indică un ritm de 0,9% în 2026, urmat de 1,4% în 2027 și 1,5% în 2028. După majorările de câte 25 de puncte de bază aplicate în iunie și septembrie, o nouă creștere a dobânzii este așteptată în decembrie. Această măsură ar putea duce dobânda de politică monetară la 2,75%, un nivel pe care BCE îl consideră restrictiv pentru economie.
Pe lângă politicile monetare, Lagarde a solicitat guvernelor respectarea regulilor fiscale și consolidarea bugetelor în zonele cu datorii mari. Ea a argumentat că sustenabilitatea fiscală este o ancoră esențială pentru stabilitatea economică, iar orice răspuns bugetar la șocul energetic trebuie să fie temporar și adaptat. Joachim Nagel, președintele Bundesbank, a susținut această abordare, sugerând că noi înăspriri ar putea fi necesare, deoarece „treaba nu este încă făcută”.
Contextul actual de politică monetară este marcat de o serie de ajustări ale ratelor dobânzilor de către băncile centrale pentru a combate presiunea inflaționistă. În zona euro, BCE a utilizat creșterile succesive ale ratelor pentru a controla prețurile, însă impactul asupra randamentelor obligațiunilor de stat și al costului creditării rămâne un factor critic pentru stabilitatea financiară și pentru ratele de creștere economică proiectate pentru anii următori.