Leonardo Badea, prim-viceguvernator al BNR, a subliniat importanța indicatorilor de sentiment în analiza evoluțiilor economice. Acesta a explicat faptul că încrederea oamenilor și a companiilor influențează direct deciziile privind consumul, economisirea și investițiile. Conform prim-viceguvernatorului, aceste percepții pot semnala schimbări economice înainte ca acestea să fie reflectate în datele statistice oficiale, oferind astfel repere esențiale pentru viitor.
Analiza efectuată de Leonardo Badea evidențiază că evaluările economice nu trebuie să se bazeze exclusiv pe tabele statistice care reflectă date din trecut. El susține că comportamentul zilnic al milioanelor de gospodării și firme, inclusiv nivelul salariilor negociate sau prețurile afișate, este condus de percepții și așteptări. Aceste elemente psihologice funcționează atât ca cauză, influențând deciziile de cheltuieli, cât și ca semnal pentru direcția viitoare a economiei.
Prim-viceguvernatorul a menționat că indicatorii de sentiment sunt instrumente care transformă elemente subiective în informații măsurabile, fiind parte integrantă din mecanismul economic. Totuși, acesta a avertizat că acești indicatori sunt mult mai volatili decât variabilele economice clasice. Ei pot reacționa la știrile săptămânii sau la tonul dezbaterilor publice, generând uneori semnale false care necesită coroborarea cu datele despre economia reală.
În ceea ce privește rolul încrederii, Leonardo Badea a descris-o ca fiind o „infrastructură invizibilă” a societății care reduce costurile de coordonare. Atunci când există încredere în instituții și stabilitatea sistemului financiar, orizontul deciziilor se prelungește, contractele sunt încheiate pe perioade mai lungi, iar investițiile devin mai ample. În schimb, erodarea încrederii duce la creșterea preferinței pentru lichiditate și la amânarea investițiilor.
Pentru ca măsurarea acestui „capital de încredere” să fie utilă, prim-viceguvernatorul a propus trei direcții esențiale: continuitatea măsurătorilor pentru a observa tendințe, stabilitatea metodologiei pentru a permite comparabilitatea datelor și dezagregarea acestora. Această ultimă măsură este necesară pentru a identifica diferențe între regiuni, categorii de venit sau generații, evitând astfel ca media națională să ascundă disparități importante în cadrul societății.
În cadrul economiei moderne, monitorizarea indicatorilor de încredere este o practică internațională solidă, utilizată de instituții precum Comisia Europeană sau OECD. Acești indicatori, precum Economic Sentiment Indicator sau Consumer Confidence Index, sunt esențiali pentru a înțelege dinamica piețelor. Analizarea acestora permite diferențierea între capitalul financiar, cel fizic și cel uman, oferind o imagine completă asupra capacității unei societăți de a mobiliza resurse.