Parlamentarii elvețieni încep pe 26 octombrie dezbaterile privind noile cerințe de capital impuse grupului bancar UBS, după prăbușirea Credit Suisse în anul 2023. Procesul legislativ de la Camera inferioară vizează reglementările adoptate anterior de Camera superioară, care impun standarde de capital mult mai riguroase. Această situație pune autoritățile în fața unei dileme între menținerea unui cadru de reglementare strict pentru stabilitate și evitarea unei relocări a băncii în afara jurisdicției elvețiene.
Camera superioară a decis ca UBS să garanteze unitățile externe cu o pondere de 90% de capital comun de rang 1 (CET1). Această măsură reprezintă o creștere semnificativă față de tamponul actual de 60%, care este acoperit parțial cu forme mai ieftine de capital. Guvernul a propus chiar o cerință de 100%, însă propunerea de 90% este deja considerată de conducerea UBS ca fiind excesivă și afectândă direct competitivitatea grupului pe piețele internaționale.
Presiunea din partea investitorilor este crescută, în special din partea fondului Artisan Partners, care a solicitat public plecarea grupului din Elveția din cauza reglementărilor. Unii acționari susțin că noile reguli sufocă activitatea băncii, iar UBS pregătește planuri de urgență ce pot include mutarea sediului central sau fuziunea cu o altă instituție de credit. Totuși, administratorul de averi din Zurich ezită să asume costul pierderii identității elvețiene.
În cadrul dezbaterilor, parlamentarii caută soluții de compromis pentru a evita un referendum care ar putea duce la respingerea proiectului. Leo Mueller, parlamentar al Partidului de Centru, a avertizat că diluarea regulilor poate declanșa un referendum în care cetățenii ar putea respinge proiectul complet. Pe de altă parte, Hans-Peter Portmann, parlamentar FDP, a propus o cerință de 75% capital CET1 pentru unitățile externe, corelată cu un mecanism de absorbție a pierderilor.
Opinia politică rămâne divizată, în timp ce social-democrații susțin o cerință de 100% capital CET1 și pot iniția un referendum după votul final din decembrie. Olivier Feller, parlamentar FDP, a menționat că forul inferior s-ar putea opri la pragul de 90%, subliniind natura unică a situației: „Suntem o țară mică cu o bancă mare”. Urs Saxer, profesor de drept la Universitatea din Zurich, consideră că orice compromis va fi apropiat de pragul de 90%.
Contextul reglementărilor bancare de tipul celor propuse pentru UBS este strâns legat de gestionarea riscurilor sistemice apărute după crizele financiare recente. În Elveția, stabilitatea și securitatea juridică sunt elemente fundamentale pentru menținerea poziției de hub financiar, însă cerințele de capital ridicate sunt menite să protejeze publicul elvețian împotriva eventualelor nerambursări în cazul unor pierderi masive ale instituțiilor de credit.