Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene au ajuns, la data de 21 octombrie 2026, la un acord politic provizoriu privind reformarea pieței securitizării. Acest compromis vizează reducerea cerințelor de capital pentru anumite tranzacții cu risc scăzut și simplificarea proceselor de raportare. Scopul principal al noii reglementări este crearea unei capacități de creditare sporite pentru întreprinderi, gospodării și proiecte de infrastructură, facilitând astfel accesul la finanțare în cadrul zonei economice.
Reforma introduce o nouă categorie de securitizări numită „rezilientă” și consolidează cadrul pentru instrumentele simple, transparente și standardizate (STS). Pentru aceste active mai sigure, negociatorii au stabilit un prag minim al ponderii de risc de 5%, o măsură care nu reprezintă o dobândă universală, ci o pondere minimă de risc pentru anumite clase. Consiliul subliniază că acest tratament favorabil este un stimulent pentru tranzacțiile prudente, însă cerințele de capital vor rămâne ridicate pentru pozițiile care prezintă riscuri mai mari.
În ceea ce privește supravegherea, ESMA va monitoriza verificatorii independenți care evaluează respectarea criteriilor STS, având autoritatea de a le retrage licența. În paralel, EBA va urmări practicile autorităților naționale prin intermediul unui mecanism de tipul „respectă sau explică”, fiind prevăzută și o raportare anuală privind conformitatea. Statele membre vor fi responsabile pentru stabilirea unor sancțiuni care să fie efective și proporționale în cazul încălcării obligațiilor de verificare prealabilă, evitând totodată sancționarea dublă a aceleiași fapte.
Acordul extinde și baza de investitori prin majorarea limitelor de investiții pentru fondurile UCITS și prin facilitarea participării asigurătorilor la securitizările sintetice. De asemenea, se vor implementa modele de raportare distincte pentru tranzacțiile private și pentru instrumentele bazate pe portofolii de împrumuturi, cunoscute sub numele de CLO. Ralf Seekatz, eurodeputat german din Grupul Partidului Popular European, a susținut că această mișcare poate mobiliza finanțare suplimentară pentru IMM-uri și alte entități, menținând în același timp stabilitatea financiară a sistemului.
Tranzacțiile de securitizare permit gruparea unor creanțe, precum creditele ipotecare sau împrumuturile de consum, în instrumente financiare pentru investitori. Prin acest proces, riscurile sunt transferate, însă nu sunt eliminate complet, iar calificarea STS nu garantează succesul investiției. Deși eliberarea capitalului de reglementare poate crea spațiu pentru noi împrumuturi, rezultatele concrete, precum scăderea dobânzilor, depind de cererea de finanțare, de bonitatea debitorilor și de deciziile specifice ale fiecărei bănci implicate în proces.
Cadrul european de securitizare, aplicabil din 2019, a fost construit pe cerințe stricte de transparență și verificare după criza financiară. Această revizuire face parte din Uniunea economiilor și investițiilor, o strategie prezentată de Comisie la 17 iunie 2025. Deși acordul politic a fost stabilit, textele trebuie încă finalizate și adoptate formal de către cele două instituții europene înainte ca noile reguli să intre în vigoare.