Moneda națională se confruntă cu noi episoade de depreciere în raport cu moneda unică europeană, fiind influențată de un mediu global marcat de prudență. Această vulnerabilitate a cursului de schimb este alimentată de incertitudinea politică și fiscală, precum și de scăderea rezervelor valutare ale BNR. Claudiu Cazacu, consultant de strategie la XTB România, subliniază că aceste factori pot transforma deprecierea într-un test semnificativ pentru costul importurilor, pentru creditare și pentru nivelul consumului.
Rezervele valutare ale BNR au înregistrat o scădere de 4,805 miliarde de euro doar în luna septembrie, ajungând la un nivel de 60,06 miliarde de euro. Deși aceste rezerve sunt considerate adecvate, ele nu pot fi utilizate exclusiv pentru apărarea cursului de schimb în fața ajustărilor macroeconomice necesare pe termen lung. Banca centrală menține o abordare de flotare controlată, intervenind în piață pentru a netezi mișcările abrupte, fără a se opune unor ajustări structurale de durată.
Efectele apreciării dolarului sunt vizibile, cursul dolar-leu crescând cu 10,3% în acest an, un ritm de două ori mai mare decât cel al perechii euro-leu, care a avansat cu 5,12%. Această evoluție crește costurile pentru importul de petrol, gaze, materii prime și echipamente industriale din Asia. În plus, un dolar mai puternic face mai costisitoare rambursarea datoriilor denominate în USD de către stat sau companii, în contextul unor dobânzi care sunt estimate că vor crește în SUA și zona Euro.
Analizele indică faptul că regiunea de 5,50 lei pentru un euro ar putea reprezenta un scenariu de dinamică a leului pentru lunile următoare. Estimările CFA România sugerează că pragul de 5,4-5,5 lei pentru euro ar putea fi atins chiar în cursul acestui an, cu o prognoză de 5,4-5,5 lei până la finalul anului 2027. O analiză HSBC menționează că nivelul de echilibru al cursului de schimb ar putea fi de 5,84, luând în calcul cursul de schimb efectiv real (REER).
Deficitul comercial rămâne un punct de preocupare, balanța comercială înregistrând un deficit de 19,276 miliarde de euro în primele șapte luni ale anului. Deși această cifră este cu 1,1% mai mică față de perioada similară din 2025, deficitul de cont curent este estimat la 6,8% din PIB, un nivel mult mai ridicat decât cel din Polonia sau Ungaria. Această situație macroeconomică pune presiune pe stabilitatea monedei naționale și pe capacitatea de absorbție a șocurilor externe.
În contextul actual, stabilitatea indicatorilor macroeconomici este influențată de multiple variabile, de la politicile monetare ale marilor bănci centrale la dinamica piețelor de mărfuri. Monitorizarea atentă a rezervelor valutare și a evoluției deficitului comercial rămâne esențială pentru evaluarea riscurilor de depreciere a leului. Deciziile viitoare ale BNR privind rata dobânzii de 6,5% vor juca un rol crucial în gestionarea acestui echilibru între stabilitatea cursului și nevoile de creditare ale economiei.