Piața interbancară a cunoscut o scădere semnificativă a disponibilității fondurilor în luna septembrie, pe fondul presiunilor exercitate asupra monedei naționale. Această evoluție a dus la o contractare a excesului de lichiditate și la o creștere a costurilor de împrumut între bănci. Fenomenul a apărut în contextul intervențiilor necesare pentru a stabiliza cursul valutar, într-un moment marcat de volatilitate economică și politică internă.
Conform datelor furnizate de BNR, excidentul de lichiditate de pe piața interbancară a coborât în septembrie la o medie zilnică de aproximativ 21 mld. lei, ceea ce înseamnă circa 4 mld. euro. Această cifră reprezintă cel mai scăzut nivel înregistrat în ultimul an de zile. Scăderea a fost cauzată de faptul că banca centrală a intervenționat activ în piață pentru a tempera deprecierea leului.
Consecința directă a acestui deficit de lichiditate a fost creșterea ratelor dobânzilor interbancare. ROBOR la trei luni s-a apropiat de pragul de 6% la finalul lunii septembrie, evoluție care a continuat și în luna următoare. În octombrie, indicatorul a depășit acest nivel, ajungând la o valoare de 6,1%, reflectând astfel costul ridicat al resurselor financiare pe piața interbancară.
Presiunea asupra leului a fost alimentată de un context intern volatil, definit de tensiuni politice care au amânat formarea unui nou Guvern. Pe lângă aceste dificultăți, economia a cunoscut o perioadă de frânare, deficite încă mari, deși acestea sunt în scădere, și o inflație care rămâne persistentă. Aceste elemente au contribuit la depășirea pragurilor de 5,2-5,3 lei/euro la cursul valutar.
La dificultățile interne s-a adăugat și un climat extern turbulent, marcat de incertitudini și o aversiune generală la risc. În acest scenariu, investitorii străini tind să își retragă capitalurile de pe piețele emergente pentru a se orienta către active considerate mai sigure. Această mișcare de capital afectează stabilitatea monedelor din regiune și amplifică presiunea de depreciere asupra leului.
Evoluția indicatorilor macroeconomici indică o perioadă de ajustare, în special în ceea ce privește stabilitatea prețurilor. În septembrie 2026, inflația din România a înregistrat un nou salt, ajungând la nivelul de 6,6%. Această presiune asupra puterii de cumpărare a consumatorilor se reflectă și în dinamica prețurilor la alimente, influențând mediul economic general și deciziile de politică monetară.