Un nou raport intitulat „Viitorul finanțelor personale”, realizat de UniCredit în colaborare cu National Innovation Centre for Ageing din Marea Britanie, semnalează o schimbare fundamentală în gestionarea resurselor financiare. Studiul evidențiază faptul că longevitatea nu mai reprezintă doar o provocare demografică viitoare, ci necesită o reproiectare imediată a serviciilor financiare actuale. Modelele tradiționale, bazate pe cariere liniare și gospodării stabile, devin inadecvate în fața unor vieți caracterizate de întreruperi ale veniturilor și responsabilități de îngrijire.
Raportul identifică patru schimbări majore care vor influența sectorul financiar: parcursurile de viață flexibile, gestionarea partajată a banilor între generații, capacitatea de anticipare și flexibilitatea ca formă de siguranță. La nivel global, 40% dintre persoane au raportat instabilitate financiară după întreruperi neplanificate ale carierei. În Croația, tinerii părăsesc locuința părintească la o vârstă medie de 31,1 ani, un interval cu aproape cinci ani mai mare decât media Uniunii Europene, subliniind nevoia de soluții adaptate.
Responsabilitățile financiare și de îngrijire devin tot mai distribuite între diverse relații și generații. În Uniunea Europeană, 45% din populație este implicată în activități de îngrijire neplătite, iar una din zece persoane gestionează simultan mai multe roluri de îngrijitor. De asemenea, 25% dintre cuplurile căsătorite din Europa care au copii fac parte din familii recompuse. Aceste date indică faptul că costurile cotidiene și locuința sunt gestionate într-un mod mult mai complex decât în modelele clasice.
În ceea ce privește capacitatea de economisire, raportul menționează că 1,3 miliarde de adulți rămân în afara sistemului financiar formal. Totodată, 41% dintre respondenții unui sondaj N26 au declarat că economisesc lunar, iar o treime dintre participanți pun bani deoparte pentru urgențe sau achiziții importante. Flexibilitatea este o altă tendință majoră, în 2025, 72% dintre angajații americani din cercetare foloseau cel puțin o sursă secundară de venit, în timp ce 59% dintre angajații global preferă controlul asupra programului de lucru.
Richard Burton, Head of Client Solutions la UniCredit, susține că fenomenul longevității redefinește deciziile financiare la nivelul familiilor și al generațiilor. Nic Palmarini, director al UK National Innovation Centre for Ageing, a adăugat că finanțele personale trebuie să funcționeze ca o infrastructură a vieții, iar succesul va aparține organizațiilor care simplifică această complexitate. Instituțiile care își vor proiecta produsele în jurul tranzițiilor repetate și al veniturilor variabile își pot construi o relație de încredere pe termen lung cu clienții.
Contextul demografic global este marcat de o creștere a speranței de viață, care a ajuns la 73,5 ani în 2025. Totuși, beneficiile acestui fenomen nu sunt distribuite egal, având în vedere că 16,2% din populația Uniunii Europene este expusă riscului de sărăcie sau excluziune socială. În paralel, nivelul de alfabetizare financiară rămâne scăzut, doar 34% dintre adulții din țările participante la studiile OECD ating pragul minim necesar pentru o gestionare corectă a activelor.