Rata de neperformanță în cazul creditelor acordate companiilor a ajuns la nivelul de 5,6%, conform celor comunicate de Asociația Română a Băncilor. Această cifră reprezintă o creștere de 1,1 puncte procentuale față de datele din martie 2025, conform declarațiilor oferite de Gabriela Folcuț, director executiv în cadrul ARB. Analiza indică o diferențiere clară între tipurile de entități economice care gestionează portofoliul de împrumuturi.
Segmentul întreprinderilor mici și mijlocii prezintă un grad de neperformanță semnificativ mai ridicat decât cel al corporațiilor. Mai exact, în zona microîntreprinderilor rata de neperformanță este de 7,2%, în timp ce la întreprinderile mici aceasta este de 7,1%. În contrast, corporațiile mențin un nivel de neperformanță sub pragul de 5%. Gabriela Folcuț a subliniat că această situație este probabil cauzată de dificultățile de adaptare la provocările economice actuale.
O tendință îngrijorătoare este evidențiată în cazul creditelor accesate de companiile care beneficiază de garanții de stat. Pentru acest segment specific, rata de neperformanță este de 11,3%, ceea ce reprezintă cel mai înalt nivel raportat. Deși asociația susține utilizarea garanțiilor de stat pentru a facilita accesul antreprenorilor la finanțare, directorul ARB a menționat necesitatea de a monitoriza consecințele pe termen lung ale acestor instrumente de creditare.
Sectorul agricol, construcțiile și industria sunt domeniile care înregistrează cele mai mari rate de neperformanță în portofoliul de credite. Pe lângă aceste segmente, problema subcapitalizării companiilor afectează capacitatea acestora de a accesa fonduri europene sau credite bancare. În acest context, se observă o creștere a numărului de entități în insolvență, ajungând la aproximativ 26.000 de companii, acestea generând 30% din creditul neperformant total.
În ciuda acestor presiuni asupra portofoliului de credite, sistemul bancar menține o capacitate solidă de a finanța economia națională. Reprezentantul ARB a precizat că instituțiile financiare dispun de indicatori de solvabilitate foarte buni și de o lichiditate foarte bună. Accentul trebuie pus pe menținerea stabilității financiare la nivel național și pe utilizarea eficientă a fondurilor europene operaționale, în absența PNRR.
Monitorizarea indicatorilor de neperformanță este esențială pentru stabilitatea sistemului financiar, mai ales în perioadele de volatilitate economică. În România, indicatorii de încredere și evoluția prețurilor sunt monitorizați constant de instituții precum INSCOP pentru a evalua impactul asupra consumului și capacității de plată a agenților economici. Această supraveghere ajută la înțelegerea riscurilor de insolvență care pot apărea în diverse sectoare de activitate.