Instituțiile financiare rămân singurele entități responsabile în fața utilizatorilor pentru orice eroare sau problemă cauzată de agenții de inteligență artificială. Rebecca Marina, partener la Filip & Company, a explicat că clienții nu pot acționa în instanță un algoritm, ci trebuie să îndrepte acțiunile juridice către banca care furnizează serviciul. Această realitate juridică impune băncii să gestioneze riscurile tehnologice, chiar dacă aceasta poate solicita ulterior despăgubiri de la dezvoltatorii software.
Dezvoltarea agenților AI, capabili să efectueze operațiuni în numele utilizatorilor, aduce provocări majore privind răspunderea juridică. Rebecca Marina subliniază că, în prezent, un client nu are posibilitatea de a da în judecată un AI, însă nu exclude o evoluție legislativă pe termen lung. Într-un interval de aproximativ 25 de ani, s-ar putea ajunge la o reglementare în care inteligența artificială să fie recunoscută ca subiect de drept, schimbând actualul cadru legal.
Băncile se confruntă cu o presiune dublă: nevoia de a oferi servicii instantanee și obligația de a respecta reglementările de conformitate. Rebecca Marina avertizează că instituțiile financiare nu trebuie să prioritizeze viteza digitalizării în detrimentul controalelor de risc și al proceselor de compliance. Accelerarea serviciilor nu trebuie să ducă la reducerea verificărilor necesare, deoarece integrarea agenților AI în activitățile de zi cu zi crește potențialul de erori financiare.
Utilizarea tehnologiei va genera o fragmentare a comportamentului consumatorilor, între cei care acceptă riscul și cei care îl evită. Unii clienți vor permite agenților AI să utilizeze cardurile bancare pentru cumpărături automate, în timp ce alții vor continua să evite metodele digitale, precum plățile contactless sau aplicațiile mobile. Din acest motiv, băncile trebuie să creeze profiluri de risc individuale pentru a adapta serviciile în funcție de apetitul de risc al fiecărui client.
O altă direcție de îmbunătățire vizează integrarea bazelor de date ale băncilor cu cele ale autorităților publice pentru a reduce birocrația. Rebecca Marina susține că o comunicare mai eficientă între instituțiile de stat și bănci ar putea elimina verificările repetitive, precum confirmarea domiciliului sau a faptului că persoana este în viață. O astfel de sinergie ar simplifica experiența utilizatorului fără a compromite necesitatea controalelor de siguranță impuse de reglementări.
Sectorul financiar operează într-un cadru de reglementare strict, unde instituțiile precum BNR monitorizează constant stabilitatea și conformitatea. În contextul digitalizării accelerate, gestionarea riscurilor operaționale devine critică pentru menținerea încrederii consumatorilor. Integrarea tehnologiilor emergente precum inteligența artificială necesită un echilibăr între inovație și respectarea normelor de securitate financiară pentru a preveni pierderile de capital sau erorile de procesare.