O eventuală pierdere a statutului de țară cu rating investment grade ar putea pune o presiune semnificativă asupra sistemului bancar din România. Conform unei analize Bloomberg Intelligence, instituțiile de credit au o expunere ridicată pe datoria guvernamentală, aceasta fiind echivalentă cu 183% din capitalurile proprii ale sectorului. Această proporție este una dintre cele mai mari din Europa Centrală și de Est, indicând un risc de transmitere a stresului fiscal direct către capitalul bancar.
Sectorul bancar românesc prezintă o vulnerabilitate majoră prin faptul că datoria de stat reprezintă 23% din activele acestora. În comparație cu alte economii regionale, România se situează imediat după Polonia, care are o expunere de 25% din active și 215% din capitaluri proprii. România depășește însă Ungaria, unde datoria guvernamentală reprezintă doar 15% din activele băncilor și 130% din capitalurile proprii ale acestora.
Impactul unei eventuale retrogradări ar putea fi resimțit și de marile grupuri bancare străine care controlează 63% din activele sistemului local. Instituții precum Erste, Raiffeisen și UniCredit ar putea fi afectate prin creșterea costurilor de finanțare și de creditare. Deși companiile-mamă oferă capital și diversificare, riscul se concentrează pe profitabilitatea și generarea de capital la nivelul sucursalelor din România, din cauza expunerii la obligațiunile suverane.
Situația este agravată de faptul că România combină această legătură strânsă cu statul cu un deficit de cont curent de 7%. Ratingul actual se află deja la limita inferioară a categoriei investment grade, la nivelul BBB-/Baa3, cu perspective negative. O deteriorare a ratingului sau o creștere a randamentelor ar putea afecta evaluarea obligațiunilor și ar putea duce la o creștere a costurilor de împrumut, punând presiune pe cursul leului.
În ciuda acestor riscuri, profitabilitatea și capitalizarea ridicată ale băncilor oferă anumite tampoane de protecție în fața volatilității. Veniturile nete din dobânzi, impulsionate de nivelul ridicat al acestora, pot compensa parțial presiunile economice. Totuși, consolidarea fiscală rămâne esențială pentru a evita trecerea în categoria speculative grade, în condiții în care PIB-ul este prognozat să se contracte cu 0,5%.
Contextul macroeconomic este marcat de o scădere a rezervelor valutare, care au ajuns la 72,3 miliarde de euro la sfârșitul lunii septembrie. Această valoare reprezintă o scădere de 4,7 miliarde de euro, respectiv 6,1%, față de sfârșitul anului precedent. De asemenea, deficitul de cont curent a fost de aproape 8% din PIB în cele 12 luni până în iulie, reflectând o vulnerabilitate externă ce poate influența ratingul de credit al țării.