Marile bănci centrale au adoptat o direcție de înăsprire a politicii monetare, sub presiunea șocurilor energetice provocate de conflictul din Orientul Mijlociu. Într-un interval de doar nouă zile, Federal Reserve, Banca Centrală Europeană și Bank of Japan au decis majorarea dobânzilor, în timp ce Bank of England a optat pentru menținerea nivelului actual. Această schimbare de paradigmă marchează trecerea de la discuțiile despre reducerea ratelor la preocuparea privind viteza unui nou ciclu de creștere a costului banilor.
Federal Reserve a majorat unanim, prin votul celor 12 membri ai FOMC, intervalul țintă al dobânzii cu 25 de puncte de bază, ajungând la 3,75%-4%. Aceasta este prima creștere de la iulie 2023, după o perioadă de stabilitate. Președintele Fed, Kevin Warsh, a subliniat că inflația rămâne prea ridicată și că indicatorii precum noile angajări și investițiile de capital arată o economie solidă, justificând eliminarea unei doze de acomodare prin această măsură restrictivă.
Banca Centrală Europeană a urmat acest trend prin majorarea tuturor celor trei dobânzi de referință cu 25 de puncte de bază, inclusiv facilitatea de depozit la 2,50%. Christine Lagarde a descris decizia ca fiind robustă, menționând că riscurile privind inflația sunt orientate în sus. În paralel, Bank of Japan a dus costul banilor la nivelul de 1,25%, cel mai ridicat nivel din 1995, invocând presiunea inflaționistă din Orientul Mijlociu și cheltuielile ridicate cu inteligența artificială.
În Marea Britanie, Bank of England a decis menținerea dobânzii la 3,75%, deși trei dintre cei nouă membri au votat pentru o majorare la 4%. Inflația britanică a crescut la 3,1% în august, iar prețurile la energie au înregistrat salturi masive, petrolul Brent și gazul natural crescând cu 36%, respectiv 78% față de iulie. Guvernatorul Andrew Bailey a avertizat că volatilitatea prețurilor energiei ar putea impune majorări ulterioare pentru a controla impactul asupra inflației.
Datele economice din SUA au susținut necesitatea acțiunii Fed, evidențiind o piață a muncii surprinzătoare cu 162.000 de locuri de muncă create în august. Totodată, prețurile energiei au crescut semnificativ, indicele PPI arătând o creștere de 4,2% pentru prețurile finale ale energiei, iar motorina a atins un record de 6 dolari pe galon. Aceste cifre, alate cu o inflație de bază de 2,4% anual, au consolidat argumentele pentru o politică monetară mai restrictivă.
Reacția piețelor financiare a reflectat incertitudinea, cu randamente mai mari ale titlurilor de stat și un dolar mai puternic. Indicele Dow Jones a scăzut cu 1,7% pe parcursul săptămânii, în timp ce investitorii au migrat către sectorul tehnologic. Această perioadă de volatilitate este marcată de o dispersie mare a estimărilor pentru S&P 500, care variază între 7.100 și 8.400 de puncte, reflectând lipsa unui consens privind direcția economică globală.