China a consolidat poziția de lider în comerțul maritim global, depășind volumul de mărfuri exportat de Statele Unite și Europa. Conform datelor recente, a doua cea mai mare economie a lumii controlează acum 40% din totalul containerelor de pe glob, o cifră care a înregistrat o creștere de 2,5 puncte procentuale în primele nouă luni ale anului 2026. Această expansiune rapidă indică o accelerare a dezechilibrelor comerciale internaționale, depășind prognozele inițiale ale specialiștilor în domeniu.
Jens Eskelund, președintele Camerei de Comerț a Uniunii Europene, a subliniat că lumea este „sufocată” de aceste volume de mărfuri provenite din China. Expertul a remarcat faptul că această dominație a fost mult mai rapidă decât se anticipa, menționând că prognozele anterioare estimau atingerea pragului de 40% abia spre anul 2030. Situația actuală reflectă o dependență masivă a creșterii economice chineze de comerțul exterior, în contextul unei piețe interne care nu reușește să absoarbă producția.
Excedentul comercial al Chinei a atins valori record, fiind de 805,51 miliarde de dolari între lunile ianuarie și august 2026. Acest nivel de performanță pune China pe o traiectorie care ar putea depăși recordul anterior de 1,2 trilioane de dolari. Partenerii comerciali, inclusiv UE și SUA, exprimă îngrijorări legate de prețurile competitive ale mărfurilor chinezești, temându-se că acest fenomen va duce la pierderi de locuri de muncă și la un proces de dezindustrializare în economiile occidentale.
Raportul de 398 de pagini publicat de Camera de Comerț a UE din China evidențiază o discrepanță majoră în balanța comercială. În 2019, raportul dintre exporturile europene și cele chineze către Europa era de 1 la 2,5, însă în primele opt luni ale acestui an, acest indicator a ajuns la 1 la 6 în favoarea Chinei. De asemenea, se observă că producția manufacturieră a crescut cu 5,3%, în timp ce vânzările cu amănuntul au crescut cu doar 0,4% în luna august.
Tensiunile comerciale sunt accentuate de faptul că excedentul Chinei cu UE a ajuns anul trecut la 1 miliard de euro pe zi. În timp ce Beijingul susține că are avantaje comparative în sectoare precum vehiculele electrice sau bateriile, UE consideră că excesul de producție este rezultatul unor investiții masive care nu vizează consumul intern. Această problemă este agravată de criza prelungită a sectorului imobiliar din China, care afectează semnificativ capacitatea de consum a populației locale.
Evoluția acestor indicatori macroeconomici reflectă o schimbare structurală în lanțurile de aprovizionare globale și în puterea de cumpărare a marilor economii. În contextul în care comerțul reprezintă principalul factor de tensiune bilaterală, deciziile politice de la nivel înalt, precum discuțiile dintre Donald Trump și Xi Jinping, vor fi cruciale pentru stabilitatea tarifară. Monitorizarea excedentelor comerciale rămâne un element cheie pentru evaluarea sănătății economice a partenerilor comerciali europeni.