Curtea de Apel București a emis o decizie definitivă în conflictul juridic dintre clubul de fotbal Rapid București și societatea olandeză Trendyol B.V., care operează platforma de comerț electronic Trendyol. Instanța a schimbat integral soluția pronunțată anterior de Tribunalul București, respingând cererea clubului de a obliga marketplace-ul să elimine produsele care folosesc marca sa. Această hotărâre pune capăt unui litigiu început în aprilie 2025, când clubul a reclamat comercializarea neautorizată a unor articole cu sigla sa.
Conflictul a pornit de la identificarea unor produse, precum tricouri și hanorace, care purtau emblema Rapidului fără acordul titularului mărcii. Inițial, Tribunalul București a dat dreptate clubului la 24 noiembrie 2025, argumentând că operatorii marketplace-urilor trebuie să supravegheze respectarea drepturilor de proprietate intelectuală. Judecătorul de atunci a considerat că obligația de a identifica fiecare produs în parte ar fi o sarcină disproporționată pentru cluburi, iar ignorarea acestora ar putea diminua valoarea comercială a mărcii.
Totuși, Curtea de Apel a reținut că Trendyol B.V. acționează doar ca furnizor de servicii intermediare, conform Regulamentului european 2022/2065, cunoscut sub numele de Digital Services Act (DSA). Judecătorii au subliniat că, conform articolului 8 din DSA, este interzisă impunerea unei obligații generale de monitorizare a tuturor informațiilor stocate de furnizorii de servicii intermediare. Astfel, platforma nu poate fi obligată să verifice permanent și nediferențiat toate produsele încărcate de toți comercianții pentru a descoperi eventuale încălcări.
În cadrul procesului, s-a demonstrat că Trendyol a eliminat produsele reclamate încă de la 8 aprilie 2025, înainte de deschiderea acțiunii în instanță. Curtea a observat că probele prezentate de Rapid nu permiteau stabilirea identității comerciantului terț, identificat în documente sub numele 442sportswear, nici dacă platforma fusese notificată anterior despre caracterul ilegal al ofertelor. Prin urmare, instanța a concluzionat că nu a existat o încălcare a drepturilor Rapidului care să fie imputabilă societății olandeze.
Situația evidențiază modul în care simbolurile cluburilor de fotbal, precum cele ale Dinamo, Steaua sau Universității Craiova, au devenit active comerciale pe piețele digitale. Pe platformă au fost identificate articole comercializate de firme românești de mici dimensiuni, de la huse de telefon până la accesorii textile. De exemplu, o firmă din București a raportat în 2025 o cifră de afaceri de aproximativ 83.600 EUR pentru accesorii cu tematică Steaua, deși a încheiat anul cu pierderi de peste 6.100 EUR.
În contextul actual al pieței de comerț electronic, responsabilitatea juridică este strict delimitată între furnizorul de infrastructură și vânzătorul propriu-zis. În timp ce platformele beneficiază de un regim de răspundere limitată dacă acționează prompt la notificări, comercianții independenți rămân singurii responsabili pentru respectarea drepturilor de proprietate intelectuală. Această distincție este esențială pentru protejarea veniturilor cluburilor, care, în cazul Rapidului, pot include comisioane de până la 10% din vânzările nete ale partenerilor licențiați.