Proiectul de lege privind accelerarea industrială vizează oferirea unui tratament preferențial produselor europene în cadrul contractelor publice din Uniunea Europeană. Această inițiativă vizează sectoare strategice precum tehnologiile ecologice, oțelul și industria mașinilor. Totuși, la nivelul guvernelor europene există un conflict de opinii privind modul în care trebuie definită originea produselor pentru a beneficia de aceste avantaje în procesele de achiziție publică.
Germania propune o abordare mai flexibilă, solicitând extinderea regulilor de origine și către partenerii comerciali ai UE. Condiția impusă de Berlin este ca acești parteneri să garanteze acces echivalent companiilor europene pe piețele lor. Ministrul german al Economiei, Katherina Reiche, a declarat joi că legislația trebuie să respecte principiul „fabricat cu Europa”, menționând în acest context țări precum Norvegia, Elveția și Canada.
În opoziție cu modelul german, Franța pledează pentru o aplicare strictă a regulilor, limitând preferințele doar la statele membre ale UE. Această poziție urmărește protejarea directă a producătorilor din cadrul blocului european, refuzând includerea partenerilor externi. Tensiunea dintre cele două viziuni evidențiază dificultatea de a defini limitele geografice și economice ale conceptului de producere europeană în cadrul noilor reglementări industriale.
Spania propune o soluție de compromis, structurând preferința europeană în trei categorii distincte. Primul grup este format din cele 27 de state membre, în timp ce al doilea include țări din Spațiul Economic European, precum Norvegia, și parteneri cu acces reciproc la achiziții. Al treilea grup ar cuprinde statele cu acorduri de liber schimb și semnatarii acordului OMC privind achizițiile publice, incluzând și țări care produc componente critice lipsesc din UE.
Ministrul spaniol al Industriei, Jordi Hereu i Boher, a descris această viziune drept o „autonomie strategică deschisă”. În acest context, Italia, prin ministrul Adolfo Urso, a manifestat o poziție mai nuanțată, susținând doar o preferință pentru „partenerii strategici”. Irlanda, care deține președinția rotativă a Consiliului UE, urmărește obținerea unui compromis între cele 27 de state membre până la sfârșitul lunii decembrie.
Disputa privind achizițiile publice și protecționismul industrial are loc într-un moment în care Uniunea Europeană încearcă să își consolideze autonomia economică. Această încercare de a reglementa accesul la piețele publice prin criterii de origine este parte din eforturile mai largi de a securiza lanțurile de aprovizionare și de a stimula producția locală de tehnologii avansate în fața competiției globale.