Consiliul European a pus pe agenda politică eliminarea anumitor bariere comerciale care limitează procesul de aprovizionare între statele membre ale Uniunii Europene. Această inițiativă vizează combaterea restricțiilor impuse de furnizori, care pot obliga retailerii să achiziționeze marfă exclusiv prin canale naționale. Dacă aceste măsuri vor fi implementate cu succes, supermarketurile din România ar putea avea acces la produse de marcă la costuri mai mici, oferind o oportunitate de optimizare a lanțurilor de aprovizionare.
Problema centrală identificată de liderii europeni este reprezentată de restricțiile teritoriale de aprovizionare, cunoscute sub denumirea de Territorial Supply Constraints (TSC). În prezent, un producător care comercializează același brand în mai multe țări poate impune condiții comerciale diferite în funcție de piața națională. Astfel, un lanț de supermarketuri din România ar putea identifica un produs alimentar de marcă la un preț de achiziție mai mic în Germania sau Polonia, dar este împiedicat să profite de această ofertă.
Discuțiile de la nivel european vizează două direcții principale pentru fluidizarea pieței unice. Prima vizează libertatea retailerilor de a cumpăra produse din alte state membre fără restricții comerciale nejustificate. A doua direcție vizează fragmentarea cerințelor privind etichetarea și ambalarea produselor, deoarece regulile naționale distincte privind prezentarea mărfurilor pot îngreuna comercializarea aceluiași produs. Aceste bariere generează costuri suplimentare și reduc capacitatea de negociere a retailerilor.
Pentru marii retaileri care operează pe piața din România, reducerea acestor restricții ar putea însemna o flexibilitate sporită în negocierea contractelor. Lanțurile de magazine ar putea compara mai ușor ofertele din diverse state membre și ar putea alege canalele de aprovizionare cele mai avantajoase. Acest lucru este de o importanță majoră în cazul produselor de marcă vândute pe mai multe piețe europene, unde diferențele de preț pot influența direct costurile de achiziție.
Impactul asupra prețurilor de la raft depinde însă de numeroși factori economici suplimentari. Deși economiile de costuri ar putea fi transferate către clienți prin prețuri mai mici sau promoții, trebuie luate în calcul costurile de transport, logistica, volumele comandate și cerințele specifice aplicabile în România. Efectele ar putea fi mai vizibile pentru produsele de marcă decât pentru mărfurile proaspete sau cele achiziționate de la producători locali, prețul final fiind influențat și de energia sau salariile angajaților.
Funcționarea pieței unice europene presupune eliminarea barierelor care fragmentează comerțul între statele membre. În cadrul acestui mecanism, produsele circulă liber, însă practicile de tip TSC pot crea distorsiuni de preț între regiuni. Consiliul European solicită accelerarea eforturilor pentru eliminarea acestor obstacole, însă transformarea acestor priorități politice în măsuri concrete va necesita pași suplimentari și un calendar clar de aplicare la nivelul instituțiilor europene.