Letonia a intrat în grupul primilor cinci importatori de cereale rusești în sezonul agricol actual, în ciuda relațiilor politice tensionate cu Moscova. Conform datelor furnizate de compania de consultanță ProZerno, prin intermediul Reuters, țara a achiziționat 431.700 de tone de cereale rusești în intervalul iulie-octombrie 2026. Această evoluție reflectă o schimbare majoră în logistica exporturilor rusești, care au început să fie redirecționate de la bazinul Mării Azov și al Mării Negre către porturile de la Marea Baltică.
În acest clasament al cumpărătorilor, Iranul ocupă prima poziție cu un volum de 1,716 milioane de tone, datorită achizițiilor masive de porumb și orz. Egiptul, care anterior era cel mai mare importator de grâu rusesc și o destinație cheie prin coridorul Mării Negre, a importat 1,35 milioane de tone de cereale rusești în perioada iulie-octombrie. Datele ProZerno subliniază o reconfigurare a geografiei exporturilor rusești, influențată direct de perturbarea rutelor tradiționale de transport.
Rusia a fost nevoită să își reconfigureze transporturile după ce traficul prin bazinul Mării Azov și al Mării Negre, principalul său coridor de export, a fost paralizat începând cu jumătatea lunii august. În acest nou scenariu, porturile cu ape adânci de la Marea Baltică au devenit ruta principală pentru exporturile rusești, în special pentru grâu. Operatorul feroviar rus și compania de analiză Rusagrotrans au indicat faptul că ruta baltică a fost utilizată pentru 65% din exporturile de cereale ale Rusiei în luna septembrie.
Fluxurile de transport sunt direcționate atât către porturile rusești de la Marea Baltică, cât și către porturile din statele baltice, cu Letonia fiind o destinație relevantă. Totodată, transporturile de cereale rusești prin Marea Caspică au înregistrat o creștere semnificativă, majoritatea încărcăturilor fiind destinate pieței din Iran. Această mișcare de volum indică o adaptare rapidă a logisticii ruse pentru a compensa blocajele din zonele de export convenționale.
Presiunea politică în regiune rămâne ridicată, Estonia având deja o poziție restrictivă prin interzicerea tranzitului cerealelor rusești pe teritoriul său la începutul lunii octombrie. În paralel, statele baltice au propus Uniunii Europene implementarea unei interdicții privind exporturile de cereale rusești prin spațiul comunitar. Tensiunile dintre Moscova și diverse state europene continuă să modeleze modul în care aceste mărfuri sunt distribuite pe piețele internaționale.
Schimbarea rutelor de la Marea Neagră către Marea Baltică este o consecință directă a instabilității din zonele de tranzit maritime tradiționale. Această reorientare strategică a exporturilor rusești forțează statele europene din zona baltică să gestioneze un volum de mărfuri care circulă prin infrastructura lor, în ciuda măsurilor de sancționare și a restricțiilor de tranzit impuse de unele administrații regionale.