Piața de comerț online din România a depășit performanțele pieței din Ungaria, conform unor analize recente privind comportamentul consumatorilor din regiune. Diferența de ritm de dezvoltare este atribuită modului în care cumpărătorii din cele două țări reacționează la variațiile de preț. În timp ce România prezintă un potențial ridicat de creștere, Ungaria se confruntă cu o stagnare care a influențat indicatorii de consum.
András Szták, șeful Árukereso.hu, a explicat că cumpărătorii maghiari sunt mult mai sensibili la preț decât cei din România. Totuși, pentru maghiari, un alt factor critic este gradul de încredere în magazinul de unde efectuează achizițiile. Această abordea conservatoare a influențat poziția pieței românești, care se află acum înaintea celei maghiare în ceea ce privește dinamica comerțului electronic.
În ceea ce privește maturitatea digitală, Cehia rămâne cea mai mare piață pentru grupul Heureka, deținătorul platformei Árukereso.hu, urmată de Ungaria. România este considerată o regiune cu un potențial de creștere semnificativ, însă Ungaria este în urmă cu aproximativ 5-10 ani la capitolul digitalizare. Această decalaj este vizibil în modul în care platformele regionale gestionează schimbările de pe piață.
Contextul economic actual este marcat de inflația care a afectat Ungaria, aceasta având în trecut cea mai mare rată din Uniunea Europeană. România a preluat recent această poziție, însă consumul rămâne un motor important. Piața românească este, în prezent, asaltată de comercianți din țări vecine, în special din Polonia, ceea ce adaugă un strat suplimentar de competitivitate în sectorul de retail online.
András Szták a subliniat că jucătorii dominanți din România pot reacționa rapid la schimbările de pe piața globală. În contextul noilor taxe impuse de UE pentru coletele mici din afara Uniunii, platformele locale pot adăuga rapid în ofertă produse care devin mai scumpe pe site-urile chinezești. Această agilitate este prezentă în România, spre deosebire de situația observată în Ungaria.
Evoluția digitală a României prezintă un paradox în raport cu infrastructura existentă. Deși țara dispune de o infrastructură digitală considerată cea mai bună din regiune, rezultatele obținute în procesele de digitalizare rămân printre cele mai slabe. Această discrepanță între capacitatea tehnică și utilizarea efectivă a serviciilor digitale explică parțial diferențele de maturitate observate în comparație cu alte economii europene.