România a ocupat prima poziție în Uniunea Europeană în ceea ce privește exporturile de grâu moft, în sezonul agricol 2026/2027. Până la data de 18 octombrie 2026, țara a livrat pe piețele externe un volum de 3,68 milioane de tone de cereale. Această performanță poziționează România ca principalul exportator al blocului comunitar, confirmând rolul strategic al agriculturii românești în aprovizionarea pieței europene și în comerțul internațional cu cereale.
În perioada cuprinsă între 1 iulie și 18 octombrie 2026, exporturile totale de grâu moft ale Uniunii Europene au înregistrat un volum de 8,47 milioane de tone. Acest nivel este comparabil cu cel raportat în intervalul corespunzător al sezonului precedent. România a contribuit cu aproximativ 43,4% din acest total european, depășind semnificativ ceilalți exportatori din blocul comunitar care au livrat cantități mult mai mici de cereale.
Clasamentul exportatorilor europeni de grâu moft este completat de alte state membre, însă cu diferențe de volum considerabile față de România. Pe următoarele poziții s-au situat Lituania, care a exportat 1,29 milioane de tone, urmată de Polonia cu 970.000 de tone. Ulterior, în lista celor mai mari exportatori europeni, se mai regăsesc Letonia, cu 890.000 de tone, și Bulgaria, care a livrat 730.000 de tone de grâu pe piețele externe.
În paralel cu stabilitatea exporturilor de grâu, piața porumbului din Uniunea Europeană traversează o perioadă de transformare prin creșterea importurilor cu 40%. În perioada 1 iulie – 18 octombrie 2026, UE a importat 6,64 milioane de tone de porumb, față de aceeași perioadă a sezonului trecut. Această evoluție este determinată de o recoltă europeană afectată sever de secetă, care ar putea fi cea mai slabă de după anul 2000.
Statele Unite au devenit un furnizor critic, triplându-și livrările de porumb către Europa, ajungând la 2,9 milioane de tone față de 900.000 de tone în anul precedent. Totodată, Ucraina a crescut livrările către UE la 1,62 milioane de tone, de la 770.000 în 2025. În schimb, Brazilia a pierdut teren, volumul importurilor europene din această țară scăzând de la 2,74 milioane de tone la 1,82 milioane de tone în perioada comparabilă.
Deficitul de materie primă generat de condițiile climatice adverse pune o presiune majoră asupra lanțurilor de aprovizionare din Europa. Producătorii de nutrețe pentru animale și companiile implicate în industria amidonului sunt nevoiți să caute surse alternative pentru a compensa lipsa de porumb din producția internă europeană. Această schimbare a structurii furnizorilor subliniază dependența industriei procesatoare de importurile din afara blocului comunitar.